Ilie Bolojan avertizează că statul nu își mai permite majorări salariale

Premierul interimar Ilie Bolojan dă vina pe PSD pentru blocajul din spitale. Bolojan afirmă că protestele personalului medical se bazează pe falsuri alimentate de social-democrați și că statul nu își permite să „sară calul” cu cheltuielile salariale.

Premierul interimar, Ilie Bolojan FOTO Mediafax / Alexandru Dobre

„Așa cum am spus și aseară, suntem în situația în care am o părere de rău pentru ceea ce se întâmplă. Pe de-o parte a efectelor pe care le avem privind pacienții. Am tot respectul pentru cei ce lucrează și cei care sunt presați, sunt secții supraaglomerate. Din păcate această grevă s-a bazat pe mai multe minciuni", a afirmat Ilie Bolojan la Digi24.

El consideră că fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a purtat iresponsabil în ultimele zile.

„Domnul Rogobete în aceste zile s-a comportat iresponsabil, atunci când era ministru și știa ce are de făcut pentru a corecta, dacă nu facem ce trebuie risipim resursele pe care le avem. În total, în ultimii ani de zile, veniturile s-au triplat, în timp ce oamenii nu văd, sunt dezechilibre foarte mari", a adăugat Bolojan.

Întrebat dacă dă vina pe acesta pentru situația creeată, premierul interimar a afirmat: „În mod cert, fără să intru în polemică, dar avem partide politice precum PSD care, în această perioadă vin cu o retorică prin care apar așteptări care nu pot fi respectate. Orice ieșire în decor ne fac să nu mai fim sustenabili, când creezi așteptări, când dai exemple care induc în eroare."

Întrebat despre articolul care îngheață veniturile, Bolojan a explicat: „E valabil pentru cei care au salarii mai mici, după care intră la creșterile următoarele. (Veniturile) nu scad, ci sunt păstrate la același nivel, apoi intră toată lumea la creștere dar pe capacitatea economică a țării."

„Cei care se uită la noi, partenerii, agențiile de rating, nu vor mai avea încredere", a mai avertizat Bolojan.

Premierul interimar a vorbit, totodată, și despre așteptările nerealiste, alimentate de măsurile luate de predecesorii săi.

„Sunt mult lucruri de rezolvat, cu cât încerci să crești anvelopa, nu poți decât să reduci venituri, nimeni nu vrea, dar realitatea este că noi am sărit calul în ultimii ani și dacă nu menținem o linie putem să ne trezim că toate eforturile sunt anulate. O lege nu poate rezolva tot, spre exemplu în Educație sunt nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au. În 2023 când s-a trecut la Guvernul Ciolacu, s-a dat o lege care le-a promis că le va creșterile salariile, ori pentru asta ar fi nevoie de 8 miliarde, nu există acești bani", a afirmat Ilie Bolojan.

În ceea ce privește situația de la Spitalul Marie Curie, el a declarat: „Indiferent câte posturi vom aproba, din păcate, copiii care se nasc cu probleme foarte grave și-ar putea pierde viața, pentru că nu am luat măsuri ani de zile. A doua situație e legată de mecanismele prin care se aprobă aceste posturi. Domnul ministru Cseke a aplicat o regulă generală ca toate să fie la pachet, constatând în această situație că s-au cerut posturi de la toate spitalele, având acești indicatori foarte slabi. Am cerut să se facă calcule și aplicând aceste ponderi au ieșit aceste cifre. Când a apărut situația legată de Marie Curie am făcut o ședință dar asta nu va rezolva."

Ilie Bolojan a amintit și de memorandumul aprobat în urmă cu o zi, care permite organizarea concursurilor pentru ocuparea a peste 6.850 de posturi vacante din sistemul sanitar, în contextul deficitului major de personal din spitale și al blocării angajărilor în sectorul public.  

Spitalele din sistemul public au funcționat în continuare, miercuri, la capacitate redusă, pentru a doua zi consecutiv, din cauza grevei declanșate de sindicaliștii Sanitas.  Principala nemulțumire a angajaților din sănătate este legată de proiectul noii legi a salarizării, despre care liderii sindicali susțin că lasă deschisă posibilitatea reducerii veniturilor odată cu reforma sistemului de sporuri.

Pe lângă nemulțumirile legate de salarii, sindicaliștii reclamă și deficitul sever de personal din spitale, provocat de blocarea angajărilor. Potrivit acestora, lipsa personalului a dus inclusiv la reducerea numărului de paturi disponibile în unele secții, în timp ce sute de pacienți așteaptă internarea.

Evaluarea Fitch

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat, totodată, dacă are emoţii în legătura cu decizia de vineri a agenţiei de rating Fitch, care va evalua ratingul de credit suveran al României.

”Evaluările ţin cont de două aspecte. Ţin cont de ceea ce s-a întâmplat până la data evaluării, ţin cont de stabilitatea politică şi ţin cont de perspectiva viitoare pe 2027-2028. Ori, în mod evident, noi am plecat din 2025 dintr-o situaţie foarte dificilă. Ne-am luat nişte angajamente faţă de Comisia Europeană, faţă de creditorii noştri că vom face anumite corecţii de deficite pe care le-am făcut până acum şi le-am respectat”, a declarat acesta.

El a precizat că problemele au început să apară din primăvară.

”Din primăvară am avut problemele legate de întârzierea aprobării bugetului, ca urmare a scandalurilor pe care le-a generat Partidul Social Democrat, amânările care au fost. Am avut căderea Guvernului, o acţiune care am spus-o şi atunci, spun şi acum, a fost iresponsabilă, pentru că în momentul în care demolezi ceva fără să pui nimic în loc, înseamnă că nu te-ai gândit la contextul de crize în care te găseşti”, a explicat premierul interimar Bolojan.

El a adăugat că există o retorică publică care critică reformele, afirmând că acestea nu înseamnă reduceri de personal şi reduceri de cheltuieli.

”Şi avem o retorică publică, de care vă spuneam mai înainte, care critică că reformele nu înseamnă reduceri de personal, nu înseamnă reducere de cheltuieli, reformele înseamnă altceva, ca şi cum ai putea să corectezi nişte dezechilibre enorme, cheltuieli mai mari cu 20-30% decât ne putem permite ani de zile, fără niciun cost social. Nu există aşa ceva”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Întrebat dacă România va fi retrogradată de Fitch, premierul a răspuns: ”Nu am spus acest lucru. Spun că orice fel de evaluare, mai ales în contextul în care ai instabilitate politică şi declaraţii că tot ce s-a făcut a fost greşit, că există bani pentru a creşte salarii, că există bani pentru a colecta, că trebuie făcute toate lucrurile astea, te pot duce într-o situaţie în care se creează o perspectivă îngrijorătoare vizavi de ce se va întâmpla. În mod evident, nu e bine să fim în situaţia în care suntem, dar aici am ajuns nu din vina mea, ci din acţiunile pe care le-a întreprins Partidul Social Democrat în ultima perioadă”.

De ce l-a abandonat Nicușor Dan

Întrebat de ce l-a abandonat președintele Nicușor Dan, premierul interimar a afimat:

"Eu nu văd problema astfel, președintele are prerogativele lui, iar noi le avem pe ale noastre. Noi am avut o coaliție pe care PSD a distrus-o, au generat o criză care ne-a adus în această situație. Sunt fișe de posturi diferite, am avut o colaborare bună și înainte și după moțiune eu am căutat să respect fișa postului.

Președintele are o responsabilitate să nominalizeze și avea trei variante, fie să nominalizeze cu un acord politic, a doua fără să existe un acord și a avut aici două oferte, sau a treia ipoteză să se aștepte până se găsește o formula și asta a ales".

Deblocarea crizei

Ilie Bolojan a afirmat, totodată, că este nevoie de un Executiv stabil și că un guvern de armistițiu ar putea reprezenta o soluție.

"Ai nevoie de Guvern pentru stabilitate, un Guvern de armistițiu, dacă nu se găsește o soluție, poate fi gândit, nu e vorba de acord, poate fi un guvern dintr-o zonă tehnică, dar cu susținere, sau politic. Dar când ai fost în coaliție și nu au fost respectate înțelegerile, gândiți-vă toate acțiunile în justiție, ceri suspendarea unei hotărâri pentru tinerii cu dizabilități, nu afectezi acel guvern, ci acei tineri. Când ai atitudini în care faci rău țării, ce garanții mai ai?", a adăugat el. 

Până în momentul de față, negocierile privind formarea unui nou Guvern nu au avut rezultat. Surse politice au declarat pentru Adevărul că social-democrații își doresc ca președintele Nicușor Dan să-l desemneze premier pe Sorin Grindeanu în luna august. Apoi, Grindeanu să ceară voturile foștilor parteneri: PNL, USR și UDMR. În cazul - foarte probabil - în care cele trei partide refuză, Sorin Grindeanu să le ofere celor de la AUR fotoliul de președinte al Senatului și mai multe funcții de prefecți. Însă AUR nu ar primi portofolii în viitorul guvern, susțin sursele citate, tocmai pentru a nu stârni criticile partenerilor europeni.

În cazul în care România ajunge la alegeri anticipate, scrutinul ar putea avea loc cel mai probabil spre finalul acestui an, ceea ce ar însemna intrarea în 2027 cu un Parlament și un Guvern nou. Până atunci însă, țara ar traversa o nouă perioadă de instabilitate politică, în care atenția s-ar muta din nou de la guvernare către competiția electorală.