Predoiu: Aderarea la Schengen nu schimbă regulile privind returnarea migranților ilegali. Cum au decurs negocierile cu oficialii austrieci
0Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a explicat care sunt motivele aderării la Schengen cu frontierele navale și aeriene începând cu luna martie și nu cu luna ianuarie. Oficialul a oferit și câteva detalii despre cum au decurs negocierile cu omologii austrieci.
Începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne ale UE dintre Bulgaria și România și celelalte țări din spațiul Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), și potrivit ministrului Cătălin Predoiu, acesta este și unul dintre motivele aderării abia atunci.
„Este vorba de faptul că de 2 ori pe an, în lunile martie și octombrie, companiile aeriene își reorganizează programul, rutele, orarul de zbor, în strânsă legătură cu aeroporturile din toată lumea și atunci numai în aceste două momente, martie-octombrie, s-ar fi putut face această acordare, această trecere la un nou regim, dacă vreți, al călătoriilor cetățenilor români, în ceea ce privește mijlocul de transport aerian. În plus, sunt și câteva luni de pregătire, dacă vreți, a unor măsuri tehnice care mai trebuie luate pentru a organiza efectiv punerea în aplicare a deciziei”, a explicat ministrul Cătălin Predoiu, într-un interviu la Antena 3 CNN.
Ministrul a susținut de asemenea că România „este stat membru Schengen în virtutea și în temeiul acestei decizii a Consiliului”.
”Fără îndoială, suntem stat membru Schengen în virtutea și în temeiul acestei decizii a Consiliului. … și cred că acesta este principalul avantaj, faptul că am dobândit statutul de stat membru Schengen, membru al clubului, dacă vreți, ceea ce face mai ușoară munca în continuare pentru punctul rămas în discuție, ceea ce profilează mai bine România în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce consolidează influența noastră la nivelul consiliilor în care lucrăm, fiecare pe zona lui de competență.”, a declarat ministrul.
Ministrul subliniază de asemenea că aceasta „este o victorie a României, o victorie politică, în primul rând”.
”Consiliul JAI, secțiunea Afaceri Interne, ceea ce ne pune în poziția să ne apărăm mai bine interesele de țară, nu numai în dosarul Schengen, ci și în alte dosare. Deci este o victorie a României, o victorie politică, în primul rând, dincolo de avantajele și efectele tehnice, care simplu tradus înseamnă ridicarea controalelor la frontiera aeriană și frontiera navală și transformarea călătoriilor aeriene, respectiv navale în interiorul statelor membre Schengen, ca și o călătorie în interiorul țării. Dincolo de aceste avantaje tehnice și poziționarea pentru continuarea dosarului mai departe, înseamnă o subliniere politică foarte importantă în rândul statelor membre”, a adăugat ministrul.
Aderarea la Schengen nu schimbă regulile privind returnarea migranților ilegali
Ministrul a vorbit totodată și despre tema migranților, explicând că Aderarea la Schengen nu schimbă regulile privind returnarea migranților ilegali.
„La migranți este vorba de Regulamentul Dublin, adică acel regulament care organizează la nivelul tuturor statelor membre, modul în care sunt procesate migrațiile subsecvente sau secundare, mișcările secundare. Ce înseamnă mișcare secundară? Dau un exemplu foarte simplu, un cetățean al unui stat x, non membru Schengen accesează ilegal România, merge mai departe sau este înregistrat aici, în România, ca tentativă de accesare ilegală, este capturat în Austria, este returnat, potrivit acestui acord. Deci, nu orice fel de migrant. Și viceversa.
E un regulament pe care noi îl aplicăm deja și în asigurarea acestui regulament, de exemplu, anul acesta, 2022-2023, s-au returnat 150 de cetățeni, care au trecut deja prin România. Trecuseră deja prin România, e vorba de acei cetățeni pentru care ai responsabilitatea faptului că i-ai scăpat mai departe. Sau intră în România, procesează și primește o cerere de azil răspuns favorabil, dobândește azil în România, mai departe pleacă și este subiectul unei alte cereri de azil formulate în Austria, fără să declare faptul că are azil deja în România. Dacă acest lucru se descoperă ulterior, el este returnat în România, pentru că acolo a dobândit protecție internațională, iar sistemul ăsta funcționează reciproc. Și Germania funcționează și cu Franța, fuzionează cu toată lumea. Noi nimic în plus nu ne-am asumat prin aceste obligații”, a subliniat Predoiu.
Ministrul a mai mentionat în acest sens că într-adevăr orice țară care devine membră a spațiului Schengen, în primă fază devine o potențială țintă pentru migranți, dar țara noastră nu ridică încă controale la frontiera terestră, și că pe de altă parte, principala rută migratorie către Europa nu sunt Balcanii, ci Mediterana centrală, Mediterana de est.
Cum au decurs negocierile pentru aderare
Cătălin Predoiu a mai spus că aderarea la Schengen este rezultatul unui efort de echipă, al unor negocieri inteligente, oferind și câteva detalii despre cum a decurs acest proces.
„Această clauză, clauza 10, a fost discutată îndelung, începând din data de 12 decembrie, de la forumul Salzburg din Slovenia de la Brdo, permanent, pentru a fi inclusă în acordul politic și în decizie. Și, în mod intens în ultima săptămână, practic, toată ziua de 28 și 29 până târziu în noapte a fost o bătălie pentru aceste 2, 4, 8 rânduri, pentru că ele înseamnă deschiderea perspectivei în anul viitor”, a explicat ministrul.
Potrivit ministrului, discuțiile au fost purtate în Austria în sediul Guvernului, de ministrul Afacerilor Interne și ministrul afacerilor externe al României, Luminița Odobescu, alături de „consilier de stat Drăghiciu de la cabinetul vicepremierului și Ministerul de Interne, prim-ministrul, vice-premierul Neacșu, domnul președinte Ciucă”, iar „fiecare discuta pe palierul său, cu omologii și tot ce e în jurul omologilor, miniștri, consilieri, șefi de cabinete parlamentare, europarlamentari, membri…”,
„A fost o luptă mare pe această clauză 10. Spuneam că a început în Slovenia, pentru că trebuie mers mult în spate, mers până în august, pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, până către septembrie-octombrie, poziția Austriei a fost extrem de clară și de inflexibilă. Nu sunt condiții, din punctul lor de vedere, nu vizavi de România, ci vizavi de modul în care funcționează spațiul Schengen și modul în care Comisia a întârziat adoptarea pactului pentru migrație și azil, să își schimbe într-un fel poziția față de extinderea spațiului Schengen.
Deci practic, pe românește, pe scurt, era Nu schimbăm poziția față de anul trecut. Asta a fost, dacă vreți, un răspuns recurent pe care l-am întâlnit și eu, l-am întâmpinat și eu și la rândul ei, doamna ministru Odobescu pe canalele Ministerului de Externe, după care am început să modulăm niște tactici, să accesăm și alte tipuri de contacte în comunitatea economică și politico-diplomatică din Austria.
Lucrurile încet, încet am simțit că încep să se miște și a venit acea declarație din 10, 11 decembrie, în presa austriacă, cum că Austria își schimbă poziția. Noi aveam deja semnale din luna octombrie că s-ar putea să fi reușit să spargem acest zid impenetrabil”, a spus ministrul Afacerilor Interne.
Iar în Slovenia, la Brdo, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a spus în mod oficial „Da, suntem deschiși pentru Air Schengen”.. ”Și de atunci, din 12 decembrie, s-a plecat la drum clar cu frontiera aeriană adjudecată. În discuție deja au acceptat să intre și frontiera navală și au spus ne rezervăm un răspuns pentru acest punct 10, vom vedea dacă se poate. Nici ministrul austriac nu avea toate libertățile…”, a explicat Predoiu.
Se încarcă comentariile...
