PNL, obligat definitiv să restituie 14 milioane de lei pentru campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă. Reacția lui Bolojan

Partidul Național Liberal (PNL) a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și trebuie să returneze bugetului de stat peste 14,1 milioane de lei, sumă primită pentru cheltuielile din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi recursul formațiunii, după ce aceasta pierduse și în fața Curții de Apel București, în noiembrie 2025.

Nicolae Ciucă. Foto: Inquam Photos / George Călin

UPDATE Bolojan, despre datoriile PNL: „Am preluat un pasiv puternic”

Ilie Bolojan a vorbit și despre situația financiară a PNL, afirmând că, la preluarea conducerii partidului, la sfârșitul anului 2024, acesta avea datorii importante, dintre care o parte au fost deja achitate.

„Când am preluat acest partid la sfârșitul anului 2024, era cu niște datorii importante pe care le-am achitat parțial și pe care va trebui să le achităm, inclusiv această sentință care a fost dată.

Am preluat un pasiv puternic, dar prin eforturile membrilor noștri, pe care le facem fiecare, care avem câte o cotizație de plătit, trebuie să stabilizăm finanțele partidului”, a declarat Bolojan.

Acesta a subliniat că un partid trebuie să își gestioneze propriile resurse înainte de a le cere cetățenilor să aibă încredere în capacitatea sa de a rezolva probleme mai ample.

„E greu să-i convingi pe români că vei putea stabiliza lucruri mai complicate dacă ceea ce ține de tine nu poți să stabilizezi. Dar nu mă voi plânge de greaua moștenire, pentru că atunci când ocupi o funcție, știi sau afli după aceea ce pasiv ai și trebuie să o duci”, a afirmat liderul liberal.

Întrebat despre cele peste 10 milioane de lei legate de promovarea cărții fostului președinte al PNL, Nicolae Ciucă, Bolojan a explicat că instanța a considerat că modalitatea în care partidul a realizat panourile publicitare nu a respectat prevederile legale.

„Aici sunt aspecte pe care le vom vedea în cele din urmă cum se vor soluționa”, a spus acesta, adăugând că fiecare partid trebuie să își gestioneze finanțele astfel încât să evite acumularea datoriilor.

Bolojan a criticat modul în care au fost administrate finanțele partidului în 2024 și a susținut că este nevoie de mecanisme care să împiedice repetarea unor astfel de situații.

Știre inițială 

Litigiul a pornit după anularea de către Curtea Constituțională a României a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și decizia de reluare a întregului proces electoral, notează Agerpres. 

În acest context, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 143/2024, prin care a stabilit că formațiunile și candidații participanți la scrutin puteau solicita rambursarea cheltuielilor electorale.

Actul normativ prevedea, la articolul 1, alineatul 1: „În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Autoritatea Electorală Permanentă restituie, la cererea scrisă a competitorilor electorali la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, sumele aferente cheltuielilor electorale evidențiate în rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale depuse de către aceștia la Autoritatea Electorală Permanentă, în condițiile legii”.

PNL a solicitat rambursarea cheltuielilor electorale în valoare totală de 17.650.605 lei. Din această sumă, 3.541.017 lei proveneau din finanțare privată, iar 14.109.587 lei reprezentau cheltuieli acoperite din fonduri publice.

AEP a virat inițial întreaga sumă solicitată. Ulterior, însă, în urma unui control, instituția a stabilit că partidul avea dreptul să recupereze numai cheltuielile suportate din finanțare privată, nu și pe cele plătite din subvenții de la bugetul de stat.

Prin urmare, la 7 mai 2025, AEP a emis o decizie prin care a solicitat PNL să restituie 14.117.378 de lei, reprezentând cheltuieli electorale aferente alegerilor prezidențiale din 2024.

Din totalul stabilit de autoritate, 14.109.587 de lei reprezentau fonduri publice, iar alți 7.790,45 lei proveneau din finanțare privată, dar au fost invalidați în baza articolului 48, alineatul 13, din Legea nr. 334/2006.

În motivarea acestei măsuri, AEP a invocat o neconcordanță identificată în documentele financiare ale partidului, referitoare la serviciile de difuzare și sumele facturate de un furnizor.

„În urma examinării documentelor depuse de Partidul Național Liberal, s-a constatat existența unei neconcordanțe între calculul difuzărilor efectuate de către (...) 3 S.A. și sumele facturate. Ca urmare a solicitării de clarificări, furnizorul a transmis un model de calcul al difuzărilor, din care a rezultat o diferență de 7.790,45 lei, reprezentând o sumă facturată în plus. În acest context, competitorul electoral a solicitat furnizorului emiterea unei facturi storno pentru corectarea erorii”, se arată în documentele citate în dosar.

PNL a contestat în instanță decizia autorității electorale, însă a pierdut atât la Curtea de Apel București, cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a respins recursul formațiunii.

În motivarea hotărârii, magistrații au analizat cadrul legal aplicabil rambursării cheltuielilor electorale după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale.

Judecătorii au reținut că, după decizia Curții Constituționale, Guvernul a constatat că Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu reglementa explicit restituirea cheltuielilor în cazul anulării alegerilor. Pentru a acoperi această situație, a fost adoptată OUG nr. 143/2024.

Totuși, prevederile ordonanței nu pot fi interpretate separat de legislația privind finanțarea partidelor politice, au arătat magistrații. Referirea la restituirea cheltuielilor electorale „în condițiile legii” indică faptul că regulile din OUG nr. 143/2024 trebuie aplicate împreună cu cele din Legea nr. 334/2006.

Potrivit instanței, determinarea sumelor care pot fi rambursate trebuie să țină cont de articolul 48 din această lege, inclusiv de alineatul 11, litera d).

În consecință, judecătorii au stabilit că sumele provenite din subvenții de la bugetul de stat nu intră în categoria cheltuielilor care puteau fi restituite în baza ordonanței adoptate după anularea scrutinului.

Astfel, PNL rămâne obligat să returneze suma stabilită de AEP, decizia instanței supreme fiind definitivă.