Parlamentul decide soarta a 4,5 miliarde de euro din PNRR. Legea salarizării rămâne în impas

Parlamentarii au revenit luni din vacanța de vară într-o sesiune extraordinară pentru a adopta o serie de reforme, asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depinde deblocarea a aproximativ 3,8 miliarde de euro. Pe de altă parte, legea salarizării se află în impas, pe fondul neînțelegerilor dintre partidele din fosta coaliție de guvernare.   

1/4

INSTANT CDEP SESIUNE EXTRAORDINARA 040 INQUAM Photos Octav Ganea jpg

Pe agenda Parlamentului se află cinci proiecte extrem de importante. Este vorba despre reforma carierei funcționarilor publici, sistemul de stimulare a performanței în ANAF și Autoritatea Vamală, Codul Urbanismului, pachetul de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire și modificările privind incompatibilitățile și Agenția Națională de Integritate.

Fiecare dintre aceste jaloane este legat de tranșe importante din finanțarea europeană, iar toate trebuie adoptate până la sfârșitul lunii august. Votul Parlamentului nu este însă ultimul pas. Legile trebuie analizate și validate de Comisia Europeană, ceea ce reduce considerabil timpul disponibil pentru eventuale corecturi sau renegocieri.

PSD pune condiții pentru adoptarea proiectelor asumate prin PNRR

Legea salarizării unitare, pentru care partidele din fosta coaliție de guvernare nu au ajuns la un consens, nu figurează încă pe agenda acestei sesiuni. Guvernul estimează că proiectul va fi finalizat la începutul lunii august, însă și acesta trebuie adoptat până la 31 august pentru ca România să poată încasa finanțarea de 770 milioane de euro aferentă acestui jalon. PSD își condiționează sprijinul de preluarea amendamentelor formulate de sindicate, în special pentru sistemul de sănătate, educație și apărare.

Liderul partidului, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democrații vor susține reforma funcției publice, legea privind performanța din ANAF și Vamă și pachetul de decarbonizare doar dacă vor fi acceptate amendamentele depuse împreună cu UDMR.

În cazul Codului Urbanismului, PSD cere ca transferul competenței de emitere a autorizațiilor de construire către Primăria Capitalei să se aplice abia din mandatul următor al primarului general, adică din toamna anului 2028. Această măsură a fost adoptată de bucureșteni în anul 2024 la referendumul municipal convocat de Nicușor Dan.

„PSD va vota după un singur criteriu: dacă servește sau nu interesului României și al românilor. Susținem reformele necesare, dar nu vom vota niciodată proiecte care slăbesc instituțiile statului, favorizează interese de partid sau îi pun pe români să plătească prețul incompetenței altora”, a transmis Sorin Grindeanu.

PSD are rezerve și în ceea ce privește legea privind Agenția Națională de Integritate. Social-democrații susțin că nu vor vota modificările privind incompatibilitățile decât într-o formă agreată cu ANI și conformă cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceștia vor propune ca declarațiile de avere să fie în continuare publicate, iar amendamentul are șanse să fie adoptat chiar și fără voturile parlamentarilor UDMR.

În schimb, în ceea ce privește obligația declarării bunurilor și veniturilor soțului sau soției, PSD nu va propune modificări față de decizia Curții Constituționale. Astfel, soțul sau soția nu vor fi obligați să își declare averea în declarația de avere depusă de demnitar sau funcționarul public.

Măsuri cu impact bugetar major, pe ordinea de zi

În paralel, PSD încearcă să introducă pe agenda sesiunii și măsuri privind prețul carburanților. Fostul ministru al energiei, Bogdan Ivan, a depus o inițiativă care prevede reducerea TVA pentru carburanți de la 21% la 19%, scăderea accizei la motorina standard, plafonarea adaosului comercial pe întregul lanț și condiționarea exporturilor de motorină de acordul ministerului de resort.

PNL nu vrea însă să meargă pe proiectul propus de PSD și pregătește introducerea unei variante elaborate de Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare. Potrivit Antena 3, proiectul lui Nazare declară situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere până la 31 octombrie 2026. Perioada ar putea fi prelungită ulterior de Guvern, pentru intervale de cel mult trei luni, dacă problemele de pe piață continuă. 

Prețul motorinei a ajuns luni în București la 9,98 lei pe litru, la numai 2 bani de pragul de 10 lei. Benzina standard se vinde în Capitală cu prețuri cuprinse între 9,06 și 9,12 lei pe litru. Noile majorări survin în contextul în care prețul petrolului Brent, extras din Marea Nordului, a depășit la finele săptămânii trecute 100 dolari pe baril, pe fondul noilor tensiuni din Orientul Mijlociu. 

De asemenea, PSD propune prelungirea TVA de 9% pentru locuințe până la 1 octombrie, deblocarea a aproximativ 26.000 de posturi în sănătate și acordarea acordarea pentru profesori a primelor didactice de 1.500 de lei.

Miza totală depășește 4,5 miliarde de euro

Dincolo de discuțiile din Parlament, Guvernul avertizează că întârzierea reformelor ar avea consecințe directe asupra finanțelor publice. De adoptarea acestor legi depinde alocarea a 4,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile. 

Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că banii rămași disponibili prin PNRR finanțează investiții majore în infrastructură rutieră și feroviară, spitale și unități de învățământ. În plus, neîndeplinirea jaloanelor ar transmite un semnal negativ către agențiile de rating și investitori, într-un moment în care România încearcă să își consolideze credibilitatea fiscală.

Executivul admite că reformele aflate acum pe masa Parlamentului sunt și cele mai dificile din întregul PNRR. Dacă în anii anteriori au fost adoptate măsurile cu impact politic redus, dosarele privind integritatea, salarizarea sau urbanismul au fost amânate în mod repetat.

Camera Deputaților a aprobat luni programul sesiunii extraordinare, iar dezbaterile continuă în comisii și în plen pe parcursul săptămânii. Senatul urmează același calendar, în încercarea de a respecta termenul limită impus de Comisia Europeană.