Ce presupune legiferarea în Codul Urbanismului a referendumului convocat de Nicușor Dan. Explicațiile președintelui Comisiei Tehnice din PMB

Reprezentanții partidelor din fosta coaliție de guvernare au convenit joi, la întâlnirea convocată de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, ca rezultatul referendumului din București privind emiterea autorizațiilor de construire să fie inclus în proiectul de lege al Codului urbanismului. Modificarea presupune transferul atribuțiilor de emitere a autorizațiilor de construire de la primăriile de sector la Primăria Generală. „Adevărul” a analizat aceste modificări alături de Bogdan Suditu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie a Universității din București și președinte al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism din cadrul Primăriei Capitalei.

Imobiliare în București. FOTO: Inquam Photos

La întâlnirea de la Palatul Cotroceni s-a convenit, de asemenea, ca spațiile verzi să nu fie reglementate prin Codul urbanismului, iar legea plajelor să rămână un act normativ separat. Proiectul reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, cu o valoare de aproape 1 miliard de euro, iar termenul pentru adoptare este sfârșitul lunii august.

Prezent la discuții, deputatul PNL Florin Roman a declarat că partea tehnică privind amenajarea teritoriului fusese finalizată încă din decembrie, însă adoptarea proiectului a fost întârziată atât de disputa privind referendumul din București, cât și de criza politică.

„Din punct de vedere tehnic, participanții au convenit prin consens pe cele circa 20 de amendamente rămase de lămurit și pe calendarul de adoptare. Acest lucru presupune trimiterea legii la Comisia Europeană, primirea răspunsului, adoptarea în Comisia de Administrație și în plenul Camerei Deputatilor, trimiterea formei adoptate la Senat care a adoptat fără dezbatere CATUC și mai apoi publicarea în Monitorul Oficial, pentru ca acest jalon să fie considerat îndeplinit și România să salveze circa 1 miliard de euro”, a precizat Florin Roman.

Vicepreședintele USR Radu Mihaiu a precizat că rezultatul referendumului va fi respectat integral, însă transferul atribuțiilor către Primăria Capitalei se va realiza începând de la 1 ianuarie 2028.

„Am agreat cu toții că va fi respectat referendumul pe București, acela de la finalul anului 2024. Desigur, va exista o perioadă de tranziție, pentru ca personalul administrativ să poată trece la Capitală. O perioadă, după intrarea în vigoare a a acestui cod, autorizațiile de la sector vor rămâne la sector, până când se poate face tranziția efectivă. Până la 1 ianuarie 2028 se va funcționa pe sistemul actual. Mai este un an și jumătate în care vor exista normele tranzitorii despre cum se transferă personalul, cine semnează și așa mai departe”, a spus vicepreședintele USR.

Fragmentarea actuală produce decizii contradictorii

În prezent, responsabilitățile privind autorizarea construcțiilor sunt împărțite între Primăria Capitalei și primăriile de sector. Municipalitatea autorizează intervențiile din zonele construite protejate, iar sectoarele emit autorizațiile pentru restul orașului.

Potrivit lui Bogdan Suditu, această împărțire creează numeroase probleme practice, deoarece instituții diferite pot lua decizii diferite pentru același imobil sau pentru același proiect de investiții. În plus, nu există o imagine publică unitară asupra modului în care sunt emise autorizațiile la nivelul Capitalei.

„Această împărțire generează și situații absurde. De exemplu, proprietarul unei foste platforme industriale cu o suprafață mai mare de 3.000 de metri pătrați trebuie să obțină anumite avize de la Primăria Capitalei, însă autorizația de desființare este emisă de primăria de sector. Primăria Generală poate considera că unele clădiri au valoare de patrimoniu industrial și ar trebui conservate, în timp ce sectorul poate autoriza demolarea lor. Este doar unul dintre exemplele care arată lipsa de coerență a sistemului”, a subliniat profesorul.

Lipsa unei coordonări afectează dezvoltarea orașului

Dincolo de împărțirea atribuțiilor, profesorul avertizează că dezvoltarea urbană a Bucureștiului este afectată și de faptul că planurile urbanistice sunt aprobate fără o coordonare reală între autorități și fără o evaluare integrată a infrastructurii existente.

În opinia sa, acest lucru pune presiune asupra rețelelor de utilități, asupra traficului și asupra serviciilor publice din noile cartiere.

„De multe ori, avizul de circulație a devenit o formalitate. Pentru ca un oraș să fie dezvoltat coerent, deciziile privind urbanismul și autorizarea construcțiilor ar trebui integrate și coordonate dintr-un singur loc”, a explicat Bogdan Suditu.

Sectoarele ar trebui să păstreze doar atribuții limitate

Bogdan Suditu spune însă că reforma nu ar trebui privită ca o centralizare completă a competențelor la nivelul Primăriei Generale. În opinia sa, sectoarele ar putea continua să emită autorizații pentru intervenții tehnice sau lucrări de importanță redusă, cu condiția ca toate aceste operațiuni să fie coordonate și cunoscute de administrația centrală a Capitalei. El consideră că problema principală este lipsa comunicării dintre cele șapte primării.

„Nu cred că trebuie privită această reformă într-o logică excesiv de centralistă. Dacă primăriile de sector ar emite autorizații doar pentru intervenții tehnice punctuale, care nu modifică documentațiile de urbanism și care sunt cunoscute de Primăria Generală, sistemul ar putea funcționa foarte bine. Problema este că, în prezent, cele șapte primării nu comunică suficient între ele în materie de urbanism”, a subliniat profesorul.

Noile competențe trebuie însoțite și de resurse

O altă întrebare importantă privește capacitatea Primăriei Capitalei de a prelua un volum mult mai mare de activitate în domeniul autorizării construcțiilor. Tocmai din acest motiv, noile prevederi ar urma să intre în vigoare abia în 2028, pentru a permite reorganizarea administrației.

Bogdan Suditu amintește că, în ultimele două decenii, numeroase atribuții au fost transferate către sectoare, iar structurile administrative ale Primăriei Generale au fost reduse în consecință. În opinia sa, dacă responsabilitățile revin acum municipalității, trebuie transferate și resursele necesare pentru exercitarea lor.

„Legea administrației publice este foarte clară în această privință. Atunci când transferi o competență unei autorități, trebuie să îi asiguri și resursele necesare pentru exercitarea ei. Dacă atribuțiile privind urbanismul se mută către Primăria Capitalei, trebuie transferate și resursele umane corespunzătoare”, a explicat Bogdan Suditu.