Omul pus de PSD să se ocupe de reforma administrativă are rezerve față de proiectul privind comasarea comunelor. Cine pierde cel mai mult

Peste jumătate dintre cele 429 de comune care au mai puţin de 1.500 de locuitori şi care ar urma să fie comasate, în cadrul reformei administrative propuse de ministrul social-democrat al Dezvoltării, Alexandru Stoica, sunt conduse de primari PSD. Alte aproape 37 la sută au edili de la PNL.

Dragoș Benea, europarlamentar PSD Foto: Facebook/Dragos Benea

Dragoş Benea a declarat că a fost nominalizat de conducerea partidului să coordoneze un grup de lucru pentru un document care vizează reforma administrativ-teritorială a României.

„Reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic cert, pe care noi, cel puţin PSD-ul, suntem pregătiţi să-l asumăm. Eu cred că presupune mai mulţi perdanţi politici, dar această reformă, această reorganizare are un singur câştigător detaşat, şi anume cetăţenii României”, a mai spus Benea.

El a menţionat că trebuie să răspundă aşteptărilor oamenilor să avem un aparat administrativ mai suplu, cu mai puţine primării, cu mai puţini primari, cu mai puţini viceprimari, cu mai puţini consilieri locali, cu mai puţine cheltuieli de funcţionare, deci o povară substanţial redusă pe umării cetăţenilor din acele localităţi.

Dragoș Benea a spus că ”are rezerve față de proiectul Ministerului Dezvoltării”, condus de Ștefan Stoica (tot PSD), care prevede doar comasarea voluntară.

”La capătul acestui proces, odată cu implementarea reformei, este de aşteptat să avem primării cu o capacitate administrativă substanţial crescută, capabile să ofere servicii de mai bună calitate, eligibile la finanţări europene sau de la bugetul de stat, pe care altfel în actualul format administrativ nu le-ar putea obţine din cauza fragmentării şi fărămiţării administrative. Şi, poate cel mai important, vom reuşi să diminuăm decalajele ce separă localităţile dezvoltate de cele mai puţin dezvoltate”, a mai declarat Dragoş Benea.

Eurodeputatul PSD a adăgat că este important să se întâmple acest lucru într-un interval cât mai scurt de timp, pentru că ne pregătim de cadru finanţial multianual, 2028-2034, iar fondurile europene de coeziune sunt mai puţine decât în precedentele exerciţii financiare.

„Astăzi, ştiţi foarte bine, avem peste 450 de unităţi administrative-teritoriale (UAT-uri) cu mai puţin de 1.500 de locuitori şi alte 1.100 de UAT-uri cu până la 3.000 de locuitori. În acelaşi timp, 55% dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au, în schimb, o administraţie locală bugetofagă de nivel orăşenesc”, a precizat Benea.

Reprezentantul PSD a anunţat că a avut discuţii exploratorii în aceste două săptămâni şi a identificat câteva criterii, măsurabile obiectiv şi concret, pe baza căruia să se poată fundamenta o matrice a sustenabilităţii administrative.

„Această matrice va presupune un algoritm de punctare, pornind de la criteriile menţionate, care va arăta ce UAT-uri sunt sustenabile administrativ şi care trebuie să fie reorganizate şi comasate”, a spus el.

53% din primăriile conduse de edili PSD în pericol

Dintre cele 429 de comune sub 1.500 de locuitori, 227 sunt conduse de edili ai PSD, reprezentând 52,91%. Pe locul secund se află comunele conduse de primari PNL - 156 (36,36%).

Patru primării din cele 429 de comune au fost câştigate de primari care au candidat sub sigla ambelor partide, respectiv a unei alianţe locale PSD-PNL, scrie News, care citează Cotidianul.

Împreună, PSD şi PNL au primari în 383 dintre aceste primării, adică 89,28%. Dacă sunt incluse şi cele patru comune câştigate de candidaţi comuni ai celor două partide, ponderea ajunge la 90,21%, respectiv 387 de primării.

În judeţul Olt, de exemplu, sunt 23 de comune sub 1.500 de locuitori, iar dintre acestea 22 au primari PSD, cealaltă fiind condusă de un edil PNL.

Oltul este un fief tradiţional al PSD, unde o influenţă aparte are fostul număr doi din PSD, senatorul Paul Stănescu. Oltul dă şi un prim-vicepreşedinte al PSD, şeful CJ, Marius Oprescu, şi tot din Olt vine şi ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

În Mehedinţi, dintre cele 22 de primării sub pragul de comasare 17 sunt conduse de primari PSD, celelalte cinci de PNL.

În Dolj, PSD conduce 17 dintre cele 21 de comune vizate de reformă, iar PNL pe celelalte patru. 

În schimb, în Alba, dintre cele 27 de comune care ar urma să fie comasate, 19 sunt conduse de PNL, şapte de PSD şi una de UDMR.

În Arad, dintre cele 18 comune sub 1.500 de locuitori, 14 au primari PNL, iar celelalte patru - PSD.

În Cluj, 15 dintre cele 26 de primării vizate sunt conduse de primari PNL, şase de edili PSD şi trei de la UDMR. Celelalte două sunt conduse de un independent şi de un primar AUR.

Din numărul total de comune sub 1.500 de locuitori, 28 au primari de la UDMR, majoritatea fiind în centrul ţării, în Covasna, Mureş şi Harghita.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunţat că, potrivit datelor din minister, 429 de comune din ţară care au sub 1.500 de locuitori vor fi comasate voluntar până în luna martie a anului 2027. El a afirmat că reforma va fi implementată în două etape. Prima va presupune comasarea voluntară a localităţilor până la 1 martie 2027, iar cea de-a doua ar urma să fie una obligatorie, prin asumare.

În ambele scenarii, reforma administrativă va intra în vigoare din 2028, odată cu noile alegeri locale.