O nouă rundă de negocieri la Guvern. USR participǎ la discuțiile pentru formarea coaliției: „La finalul zilei de astăzi vom avea mai multe răspunsuri"

O nouǎ rundă de negocieri pentru formarea noului Guvern are loc miercuri, la Palatul Victoria, de la ora 16:00. La discuții participǎ și USR.

Negocieri guvernamentale. Foto: PNL

Ionuț Moșteanu a subliniat că USR este preocupat de transparența și claritatea procesului decizional, în special în privința desemnării viitorului premier.

„Înţeleg că este grabă să avem un guvern, zilele astea. Vrem să aflăm cine este premierul. Cred că la finalul zilei de astăzi vom avea mai multe răspunsuri”, a declarat Moșteanu înaintea întâlnirii.

Moșteanu a punctat că, în ciuda discuțiilor din ultima perioadă, USR a observat în documentele propuse de partenerii din coaliție doar măsuri „foarte generale, pe care toţi românii le-au văzut în toate campaniile electorale”. „Lucruri despre care politicienii tot vorbesc că ar fi minunat să se întâmple, dar care nu s-au întâmplat de 35 de ani”, a mai spus liderul USR.

„Noi vrem să vedem nişte lucruri asumate, concret. Dacă vom agrea tot pachetul şi vedem deschidere şi asumare pentru nişte reforme reale şi nişte termene asumate de toţi partenerii, atunci da, se poate merge înainte”, a adăugat Moșteanu, subliniind că formațiunea sa așteaptă răspunsuri clare privind procesul de guvernare și măsurile concrete care vor fi implementate.

De asemenea, Moșteanu a subliniat că nu doar nominalizarea premierului este crucială, ci și clarificarea formulei coaliției și asumarea unor măsuri reformiste. „Astăzi, cel târziu mâine, trebuie să clarificăm formula de coaliţie. Există un sentiment de urgenţă din partea tuturor, iar lucrurile trebuie să fie transmise transparent cetăţenilor”, a afirmat liderul deputaţilor USR.

Principiile programului de guvernare la care au ajuns PSD-PNL-UDMR și minoritățile

În cadrul întâlnirii de marți seară, PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale au stabilit principalele principii ale viitorului program de guvernare, axându-se pe reforme structurale și investiții care să sprijine dezvoltarea sustenabilă a României. Printre măsurile-cheie ale acestui program se numără reducerea cheltuielilor publice, reforma administrației statului și un pachet de investiții semnificative pentru infrastructură, educație și sănătate.

La capitolul reformei statului:

- În administraţia centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%

- Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);

- Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regula de maximum 2 secretari de stat/minister/maximum 3 la ministerele mari;-

- Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;

- Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administraţie mai eficientă şi mai aproape de cetăţean.

Debirocratizare, simplificare, dereglementare

- Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;

- Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;

- Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;

- De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. 

descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale, prin:

- Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;

- Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;

- Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.

- Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.

Reformele privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici, asumate de partide: 

- Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.

- Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.

- Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.

- Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.

Reformele pentru consolidarea fiscal-bugetară:

- Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.

- Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;

- Reducerea taxelor si impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.

- Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).

- Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.

- Impozitarea progresivă a marilor averi.

La capitolul investiţii: 

• Peste 155 miliarde euro investiţii publice în următorii 5 ani (120 miliarde euro in 4 ani).  De exemplu, 8% din PIB investiţii din buget şi fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi cale ferată, agricultură şi mediu).
• Cele mai mari investiţii din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2700 km de infrastructură feroviara.
• Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2600 cabinete.
• Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor.  
• Peste 6 miliarde euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului Masa Caldă în şcolile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul şcolar. 900 creşe şi grădiniţe construite. Dotări moderne pentru 9000 şcoli şi 1200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
• Investiţii în tineri. Peste 1 miliard euro în învăţământul dual + reducerea fiscalităţii;
• Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat şi garanţii etc).  Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare şi investiţii în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcţii, INVESTALIM etc)
• Implementăm un program amplu de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. 

Pachetul demografic 

• Facilităţi concrete pentru achiziţionarea locuinţelor, inclusiv programe de subvenţionare şi garanţii pentru credite.
• Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent.
• Construirea a 100.000 de locuinţe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluţii accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere şi cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.
• Construirea de creşe va continua, pentru a sprijini familiile tinere şi a oferi condiţii moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educaţie pentru toţi, asigurând acces echitabil la învăţământ de calitate, indiferent de regiune sau situaţie socială, pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.