Exclusiv Ministrul Hurezeanu, pe făraș? Expert: „Avem nevoie de cineva care să nu învețe la locul de muncă”. Cine ar corespunde profilului

Numirea lui Emil Hurezeanu la conducerea Ministerului de Externe a fost o greșeală, considerǎ politologul Marius Ghincea, de la universitatea elvețiană ETH Zurich. Acesta spune că Hurezanu nu ar avea expertiză pentru a conduce un minister și explică ce profil s-ar potrivi pentru această funcție.

Coaliția va stabili dacǎ Emil Hurezeanu va fi înlocuit. FOTO: Facebook

Surse politice spun cǎ dinspre PSD și UDMR s-ar lua în calcul schimbarea ministrului de Externe, urmând a exista o discuție la nivelul coaliției despre soarta politicǎ a lui Emil Hurezeanu. Fost ambasador al României la Berlin și Viena, Hurezeanu a fost criticat încă de când se afla în capitala Austriei, unii analiști si politicieni considerând cǎ o parte a eșecurilor amânării intrării în spațiul Schengen i-ar aparține. El a fost acuzat de lipsă de implicare, dar și de faptul că nu a reușit să comunice eficient cu autoritățile austriece și nu a aflat la timp faptul că Viena avea rezerve serioase față de acceptarea României în Schengen.

Ce i s-ar imputa lui Hurezeanu

Criticii săi susțin că și din această cauză România ar fi pierdut timp prețios și ar fi fost ținută la porțile Schengen. Mai recent, Emil Hurezeanu a fost criticat de experți și politicieni și din cauză că nu a reușit să stabilească niciun canal serios de legătură cu noua administrație de la Washington, iar relațiile româno-americane sunt cele mai deficitare din ultimele două decenii. 

„Adevărul” a discutat pe această temă, dar și despre cum ar trebui să arate viitorul ministru de Externe cu politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH din Zurich și de la Institutul Universitar European din Florența.

În opinia sa, Emil Hurezanu nu este persoana potrivită pentru a conduce un minister, cu atât mai mult unul de importanța Ministerului Afacerilor Externe.

Ce calități ar trebui să aibă un ministru de externe

„În opinia mea, atunci când e numit un ministru de Externe sunt trei aspecte importante de luat în calcul. Primul - cred că trebuie să fie un lider politic de anvergură, care să aibă relații și influență politică în propriul partid și, în general, în relația cu membrii cabinetului. Acesta este un aspect important pentru că anvergura politică pe care o are ministrul determină atât interacțiunea cu premierul și cu colegii din cabinet, cât și capacitatea de a promova interesele României și de a interacționa atât extern, cât și intern. Multe din problemele Ministerului de Externe sunt legate de faptul că miniștrii din ultimii ani au fost mai degrabă tehnocrați, cu influență și anvergură relativ limitată în siajul Palatului Cotroceni și al președintelui Iohannis, iar asta le-a limitat capacitatea de a rezolva niște probleme critice de natură financiară sau administrativă pe care Ministerul de Externe le are”, e primul aspect de luat în calcul, potrivit lui Ghincea.

Practic, pentru a fi eficient, un ministru de Externe trebuie să aibă o anumită anvergură și o poziție care să nu-l facă să stea la ușa premierului sau a președintelui.

„Din perspectiva mea, orice viitor ministru de Externe trebuie să aibă anvergura politică care să-i ofere acces neîngredit la prim-ministru, la președinte și să fie într-o relație cu restul cabinetului în care să-i permită să urmărească interesele României și ale Ministerului la nivel intern și extern”, mai spune Ghincea.

Lui Hurezanu îi lipsește expertiza

În al doilea rând, Emil Hurezeanu nu are neapărat cea mai bună expertiză și nu a avut o activitate care să-l fi recomandat pentru un salt atât de important în carieră, dar mai ales să-i atribuie responsabilități atât de mari.

„Al doilea factor ține de expertiză. Avem nevoie de un ministru care să nu învețe la locul de muncă, având în vedere contextul global și european actual, avem nevoie de un ministru care să știe deja agenda, dosarele mari, să înțeleagă cum funcționează ministerul și să înțeleagă parametrii în care operează politica externă românească. Deci avem nevoie de un om care deja are un nivel de pregătire și expertiză pe astfel de teme”, mai spune Marius Ghincea.

„Dinamica în care funcționează centrala în București, față de ambasade, e diferită”, consideră el.

„Al treilea element vine de la faptul că orice ministru trebuie să fie asumat pro-european și pro-atlantist. Și să se asigure că reprezentarea interesului României e urmărit într-un mod în care se găsește un echilibru. O balansare între nevoia noastră de a menține integrarea europeană cu nevoia noastră de a proteja parteneriatul strategic cu Statele Unite. Nu avem nevoie de un ministru de externe care să fie MAGA și care să arunce la gunoi rolul și importanța noastră în Uniunea Europeană, dar nici de unul care să nu țină cont de importanța relațiilor cu SUA. Deci avem nevoie de un ministru echilibrat, care să valorizeze în egală măsură apartenența noastră la Uniunea Europeană, dar în același timp să considere la adevărata sa valoare parteneriatul strategic cu Statele Unite”, punctează Marius Ghincea.

Are imagine proastă și printre subalterni

Imaginea lui Emil Hurezeanu nu este cea mai bună nici măcar în Europa, la ambasadaele pe care le-a condus, spune expertul. În același timp, Hurezeanu nu este tocmai apreciat nici la Washington, dovadă faptul că nu reușește să apere interesele României peste Altantic.

„Din interacțiunea mea cu unii diplomați din Berlin și din Viena rezultă că domnul Hurezeanu avea o imagine proastă. Avea o imagine proastă și în general o atitudine față de subordonați care era puțin inadecvată unei situații în care trebuie să colaborezi cu colegii diplomați. Domnul ambasador Hurezeanu era mai degrabă în stilul domnului Iohannis. Poate nu întâmplător, având în vedere că fostul președinte Iohannis a fost cel care l-a pus în funcție. Iar asta nu ajută. Cei mai buni diplomați, cei mai buni ambasadori sunt cei care lucrează foarte mult pe orizontală. Diplomații buni operează foarte bine cu colaboratorii, cu diplomații din misiune și nu există o divizare artificială între ambasador, care să fie undeva pe un piedestal, și restul diplomaților care trebuie doar să asculte. Așa că, în mod cert, avem nevoie de alt profil pe acea poziție esențială”, consideră expertul.

Vestea proastă ar fi, crede Marius Ghincea, că în România nu există foarte multe variante pentru această poziție. În ce privește PNL, care conform acordului existent la nivelul coaliției dă ministrul de Externe, sunt și mai puține nume.

„Îmi vine în minte un nume din PNL – Siegfried Mureșan. El ar fi potrivit să preia Ministerul de Externe. Altfel, din păcate, în Partidul Național Liberal, în momentul de față, din cauza proastei politici de personal și a lipsei de stimulente de a atrage oameni competenți, profesioniști din diplomație sunt foarte puțini oameni care să poată ocupa această funcție și să o umple cu valoare. Dar asta e o problemă pe care majoritatea partidelor o au și ține de faptul că în ultimul deceniu nu au mai recrutat persoane pe bază de competență, ci mai degrabă pe bază de loialitate”, menționează Ghincea.

Avem nevoie de un emisar special pentru Washington?

În ce privește numirea unui emisar special pentru Statele Unite, care să reprezinte interesele României la Washington, Marius Ghincea este mai degrabă rezervat. Nu este foarte clar, arată el, ce atribuții ar avea acest emisar și dacă nu s-ar suprapune cu actualul ambasador de la Washington.

„Depinde de ce prioritate și ce obiective ar trebui să aibă acest emisar special, să-l numim așa, al României în relația cu Statele Unite. Dar întrebarea apare de ce am avea nevoie de un emisar în condiții în care avem un ambasador la Washington. Este treaba ambasadorului României de la Washington să mențină dialogul și contactul direct cu administrația de acolo. De asta este el acolo. Dar dacă există dubii cu privire la competența sau abilitatea ambasadorului nostru de la Washington de a-și îndeplini menirea, misiunea oferită de președinte și de guvern, atunci ar trebui schimbat”, mai spune el.

Marius Ghincea a vorbit și despre revizuirea includerii României în programul Visa Waiver. El a identificat și unul dintre posibilele motive care au făcut ca adminsitrația Trump să amâne renunțarea la vize pentru cetățenii români care călătoresc în SUA.

„Eu sper că această perioadă de review să dureze doar câteva luni și practic administrația Trump să dorească doar să verifice dacă procesul prin care România a intrat în Visa Waiver a fost îndeplinit în condițiile legale. Știm, totodată, că acest proces și intrarea României în Visa Waiver s-a făcut pe baza unui deal, un acord informal între administrația Biden și guvernul de la București, prin care s-a urmărit reducerea semnificativă a ratei de refuz la oferirea vizei prin stimularea sau oferirea de bani și stimularea angajaților statului, unor ministere, să aplice la vize care aveau șanse mari să le fie acordate, ducând automat la o scădere a ratei totale de respingere. Asta a stat în spatele intrării noastre în Visa Waiver”, arată expertul.

În plus, administrația Trump, cunoscută pentru tranzacționalitatea sa, ar putea să aibă anumite interese la București și să condiționeze rezolvarea problemei vizelor de aceste interese.

„Nu știm ce părere, ce opinie va avea sau are administrația Trump cu privire la acest acord informal pe care administrația Biden l-a avut cu guvernul de la București. Așa că nu e total exclus ca administrația Trump să decidă că acest acord informal a viciat procesul și că România nu merita să intre în Visa Waiver. Sau poate va dori să obțină ceva de la București în schimbul ridicării acestei suspendări. E posibil ca administrația de la Casa Albă să vrea ceva în schimbul eliminării suspendării și includerii complete a României în programul Visa Waiver. Și nu e nici foarte clar dacă Bucureștiul ar fi dispus să ofere ceea ce și-ar putea ei dori. Este posibil că această suspendare să fie până după alegerile prezidențiale pentru a vedea cum decurg acestea, dacă decurg din perspectiva americană corect și neviciat, caz în care această suspendare ar urma să fie ridicată. Dar e foarte dificil să speculăm ce urmărește administrația americană”, conchide Marius Ghincea.