Legea stagiului militar voluntar: cât de pregătită este România pentru un nou sistem de rezerviști
0Guvernul a adoptat proiectul legii privind stagiul militar voluntar plătit, care le permite tinerilor între 18 și 35 de ani să urmeze patru luni de pregătire de bază, cu indemnizație lunară și bonus financiar la final.

Guvernul a trimis Parlamentului două proiecte importante: noua Lege a apărării naționale și modificarea Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, care introduce stagiul militar voluntar plătit.
Ambele documente au ca obiectiv adaptarea cadrului normativ la statutul României de membru NATO și UE și întinerirea rezervei armatei, considerată insuficientă și îmbătrânită.
„Adevărul” a discutat cu analistul militar Claudiu Degeratu, expert în securitate națională, pentru a înțelege cât de realist și fezabil este acest program.
Claudiu Degeratu confirmă că problema rezervei este una reală și urgentă. „Avem o ruptură de generație de aproximativ 20 de ani. În acest interval, Armata Română a preferat să se concentreze pe profesionalizarea forțelor active și a ignorat complet rezerva și pregătirea populației. Reforma s-a oprit odată cu profesionalizarea și nu a mai fost continuată”, subliniază acesta.
Dacă în statele din nord-estul Europei, precum Polonia, țările baltice sau Finlanda, rezerva este bine pregătită și susținută politic, în sud-estul continentului, în state precum România, Ungaria și Cehia situația este precară.
„Acolo s-au investit resurse semnificative și există sprijin public și politic transpartinic. Rezultatul este că au un număr mare de rezerviști activi și instruiți. Noi am rămas mult în urmă”, explică analistul.
Un element central al noii legi este stagiul militar voluntar de patru luni, adresat tinerilor între 18 și 35 de ani. Întrebarea esențială este dacă această perioadă este suficientă pentru o instruire de bază. Degeratu consideră că, teoretic, ar putea fi suficient dacă pregătirea se face intensiv și la standarde NATO. Practic, însă, România nu are infrastructura necesară.
„Nu avem centre moderne de pregătire, nu mai avem suficienți instructori și nici resursele financiare pentru a organiza un program de asemenea amploare din 2026. Legea este ambițioasă, dar implementarea va dura și va fi dificilă”, arată expertul.
Comparând serviciul militar voluntar cu cel obligatoriu, suspendat în 2007, Degeratu subliniază atât avantajele, cât și limitările. „Avantajul este că voluntarii vor primi plăți și perioada este mai scurtă. În schimb, pregătirea este doar de bază, fără specializare pe arme. Asta înseamnă că vom avea rezerviști cu o capacitate combativă redusă, care vor trebui reinstruiți periodic, pe o perioadă de cel puțin 15 ani. Costurile se vor extinde, iar pregătirea suplimentară va fi inevitabilă.”
Cât despre motivația tinerilor, analistul vede două direcții: partea financiară și interesul pentru o carieră militară pe termen lung. Totuși, fără o infrastructură solidă și fără un cadru de carieră atractiv, participarea ar putea fi mai redusă decât se estimează.
În expunerea de motive, Guvernul afirmă că România va avea una dintre cele mai avansate legislații de apărare din Europa, alături de Polonia. Degeratu temperează însă entuziasmul: „Este important să ai un cadru legal modern, dar problema noastră a fost mereu implementarea. Nu putem compara direct cu Polonia, pentru că resursele și contextul politic sunt complet diferite. Mai întâi trebuie să demonstrăm că sistemul este fezabil militar și sustenabil financiar.”
În privința riscurilor actuale, generate de războiul din Ucraina, analistul avertizează că serviciul militar voluntar are o capacitate limitată de a răspunde. „Este o parte din soluție, dar fără o reformă reală a Armatei Române nu va rezolva problemele de pe flancul estic.”
În final, specialistul atrage atenția asupra modului în care este perceput programul în societate: „Probabil va fi sprijinit în contextul războiului, dar nu înseamnă că participarea va fi ridicată. Disciplina și educația civică nu pot fi transferate doar armatei, ele trebuie să vină în primul rând din școală și familie. Fără această înțelegere riscăm să deturnăm scopul serviciului militar voluntar.”
De asemenea, comunicarea publică va fi esențială. Degeratu cere o strategie onestă și transparentă, fără politizare, eventual printr-un parteneriat civil-militar care să explice clar obiectivele și limitele programului.
Mesajul său către tinerii care ar putea lua în calcul această experiență este unul simplu: „Merită să încerci. Familia și țara ta îți sunt aproape.”