Video Ilie Bolojan spune că prin adoptarea Legii salarizării vrea să oprească majorările salariale înaintea alegerilor

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, 21 august, că adoptarea noii Legi a salarizării este una dintre prioritățile următoarei sesiuni parlamentare și a subliniat că România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro din PNRR dacă reforma nu este finalizată.

FOTO: Facebook

„Legea salarizării este importantă pentru România, pe de o parte pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni, și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor”, a declarat Ilie Bolojan.

El a subliniat că adoptarea legii este legată și de fondurile europene.

„Este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro, care înseamnă jalonul din PNRR — valoarea acestei reforme legate de salarizare”, a spus premierul interimar.

Bolojan: Legea ar trebui să aducă predictibilitate în următorii ani

Un alt argument invocat de Bolojan este necesitatea unei reguli clare privind evoluția salariilor din sectorul public, care să limiteze presiunile politice în anii preelectorali.

„Al doilea motiv important este că introduce o predictibilitate în domeniul salarizării în sectorul public în anii următori. Vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii 2-3 ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii preelectorali și știm ce s-a întâmplat în 2023 și 2024”, a afirmat el.

Premierul interimar a avertizat că, în lipsa unei astfel de reguli, cheltuielile cu salariile ar putea crește într-un ritm nesustenabil.

„Fără o astfel de lege, există un risc ca, pe fondul pulverizării politice, să ne trezim cu cheltuieli de salarii care ajung să se apropie de cele din 2024 peste un an–doi, ceea ce ar fi o situație foarte complicată și ar afecta economia noastră”, a explicat Bolojan.

În ceea ce privește diferențele de venituri dintre bugetari, premierul interimar a susținut că noua lege trebuie să corecteze situațiile în care persoane care ocupă aceeași funcție și desfășoară aceeași activitate sunt plătite diferit.

„Trebuie să recunoaștem că avem niște diferențe salariale foarte mari între anumite componente din zona sectorului public. Avem diferențe în interiorul aceleiași familii”, a spus acesta.

Bolojan a dat drept exemplu situația în care angajați care au aceeași funcție și fac aceeași muncă au salarii diferite pentru că lucrează în instituții distincte.

„Gândiți-vă că avem oameni care au ocupat aceeași funcție, fac același lucru, dar fiind angajați la instituții diferite au salarii foarte diferite între ei, ceea ce generează nemulțumiri în sectorul public din partea celor care sunt defavorizați”, a declarat premierul interimar.

„Una dintre cele mai grave lucruri” ar fi creșterea salariilor peste posibilitățile economiei

Bolojan a vorbit și despre limitele în care poate fi construită noua lege, subliniind că solicitările de majorări salariale nu pot fi acceptate fără raportare la situația economică și bugetară.

„Una dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legea salarizării în sectorul public a căror creștere totală ca masă salarială să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023, 2024 și uitați unde am ajuns”, a afirmat el.

Potrivit lui Bolojan, o nouă creștere a cheltuielilor salariale peste capacitatea economiei ar putea afecta inclusiv ratingul de țară.

„În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”, a avertizat premierul interimar.

El a susținut că o asemenea evoluție ar putea obliga viitoarele guverne să adopte măsuri care să afecteze veniturile reale atât ale bugetarilor, cât și ale angajaților din mediul privat.

Ce limite bugetare trebuie respectate

Bolojan a explicat că România are deja stabilite limite privind ponderea cheltuielilor cu salariile în PIB.

„Astăzi avem un procent de 8,1% din PIB. Gândiți-vă că în 2024 am ajuns la 9,4%, și angajamentul României este că vom reduce aceste cheltuieli până în 2030 la 7,9%”, a precizat acesta.

În același timp, premierul interimar a spus că fondul total de salarii trebuie să țină cont de evoluția economiei și de angajamentele asumate prin PNRR.

„Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului”, a explicat Bolojan.

În estimarea sa, fondul de salarii din sectorul public ar putea crește de la aproximativ 166 de miliarde de lei în acest an la circa 174 de miliarde de lei anul viitor.

„Dacă am calcula procentul de 7,9% cheltuieli de salarii din PIB-ul României, înseamnă că anvelopa pe care o putem avea la dispoziție minimă pentru anul viitor este de aproximativ 8 miliarde. Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde”, a declarat premierul interimar.

Bolojan a avertizat și asupra efectelor deficitului bugetar asupra investițiilor și finanțelor publice.

„Dacă nu ne vom reduce deficitul în anii următori, practic banii pe care îi încasăm de la cetățeni, în loc să se ducă către investiții, în loc să se ducă către lucrări care înseamnă un plus în viața oamenilor, se vor duce pe dobânzi”, a spus el.

Premierul interimar a precizat că România are ca obiectiv reducerea deficitului de la 6,2% din PIB în acest an la 5,3% anul viitor și a avertizat că orice creștere de cheltuieli trebuie corelată cu acest obiectiv.

„Pentru că dacă crești cheltuielile într-o anumită zonă, pentru a reduce deficitul trebuie să scazi volumul de investiții, trebuie să crești eventual taxe și impozite, ceea ce nu este de dorit: nici să scădem investițiile, nici să mai creștem taxe și impozite”, a explicat Bolojan.

Ilie Bolojan a atras atenția și asupra contextului bugetar din 2027, când România nu va mai beneficia de același nivel de fonduri europene prin PNRR.

„Anul viitor va fi un an în care alocarea pe investiții din fonduri europene va fi mult mai redusă decât anul acesta”, a spus el, precizând că în 2026 România beneficiază de peste 8 miliarde de euro din PNRR.

„Prin urmare, sunt două posibilități: sau va scădea bugetul de investiții cu 1,8–2 puncte procentuale, sau vom fi în situația în care va trebui să menținem o valoare importantă a investițiilor, dar din bugetul național, ceea ce înseamnă un efort în plus”, a explicat premierul interimar.

În același timp, Bolojan a arătat că nici cheltuielile pentru apărare nu pot fi reduse, în condițiile angajamentelor asumate de România în cadrul NATO și al programului SAFE.

„Dacă cumulăm aici și necesitatea de a reduce deficitul, înseamnă că suntem în situația în care guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situația să pregătească un buget în așa fel încât să mențină investițiile la un nivel rezonabil”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Bolojan: Legea salarizării ar trebui să prevină presiunile din anii electorali

Ilie Bolojan a mai spus că adoptarea Legii salarizării ar trebui să contribuie la menținerea unui echilibru între majorările de venituri, reducerea deficitului și capacitatea bugetului de a susține aceste cheltuieli.

„Adoptarea unei Legi a Salarizării vine să sprijine acest demers și să asigure evitarea unor presiuni puternice pe care le-am avut în anii electorali 2023–2024 și care pot reapărea din nou între 2027 și 2028”, a declarat premierul interimar.

Bolojan a precizat că parlamentarii PNL au primit mandat să susțină proiectul în cazul în care acesta va beneficia de un acord politic și va fi depus pentru vot săptămâna viitoare.

„Dacă are un acord politic în aceste zile — atunci îl vom susține la vot săptămâna viitoare, în așa fel încât să închidem această componentă de jaloane, o componentă foarte importantă”, a spus liderul PNL.

Bolojan: „Spațiile de creșteri sunt foarte reduse”

Întrebat dacă proiectul poate suferi modificări și dacă PNL ar accepta amendamente propuse de celelalte partide, Bolojan a explicat că forma actuală este rezultatul mai multor runde de consultări cu partidele, sindicatele și reprezentanții Comisiei Europene.

El a precizat că ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a lucrat la o variantă care să respecte atât condițiile impuse prin PNRR, cât și necesitatea obținerii unui sprijin politic.

„În aceste două luni de zile au fost multe consultări pe acest proiect de lege, pentru că domnul Pîslaru a trebuit să-l preia și să ajungă la o formă care, pe de o parte, să respecte aceste constrângeri și să aibă un aviz de jalon îndeplinit din partea Comisiei Europene, pe de altă parte să aibă un suport politic, pentru că altfel nu poți discuta de un proiect care să treacă”, a explicat Bolojan.

Premierul interimar a menționat și consultările purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, precizând că acestea au dus la ajustarea estimărilor inițiale privind impactul legii.

„Din punctul ăsta de vedere, răspunsurile Comisiei au fost fără echivoc. Dar nu înseamnă că Comisia trebuie să ne răspundă nouă, ci noi trebuie să fim niște oameni responsabili și să știm că, dacă sărim peste cal, nu doar că lucrurile vor ieși prost pentru sectorul public, dar vor ieși prost pentru România”, a afirmat el.

Bolojan a susținut că o creștere nesustenabilă a cheltuielilor salariale ar putea afecta ratingul României și, implicit, atât angajații de la stat, cât și pe cei din mediul privat.

„Din punctul meu de vedere, spațiile de creșteri sunt foarte reduse, pentru că există aceste condiționări care sunt date de posibilitățile economiei noastre”, a spus premierul interimar.

Bolojan: Reducerea numărului de bugetari ar permite salarii mai mari

Premierul interimar a susținut că una dintre soluțiile care ar putea permite majorări salariale mai consistente în sectorul public ar fi reducerea numărului de angajați acolo unde efectivele depășesc necesarul.

„Dacă s-ar reduce baza — deci numărul de angajați din sectorul public — atunci spațiile de creștere ar fi mult mai mari”, a declarat Bolojan.

El a susținut că reducerea personalului trebuie făcută acolo unde există un număr de angajați mai mare decât necesarul și a dat exemplul unei instituții în care ar putea rămâne doi angajați, plătiți mai bine, în locul menținerii a trei posturi cu salarii mai mici.

„În loc să-i plătești, așa cum am spus simplu, pe trei oameni prost sau la un nivel mediu, mai bine rămân doi, îi plătești bine, sunt și ei mulțumiți, iar cel de-al treilea se duce în sectorul privat și aduce un aport real la societate”, a explicat acesta.

Potrivit lui Bolojan, o astfel de măsură ar permite creșterea anvelopei disponibile pentru salarizare, prin reducerea numărului total de angajați din sistem.

„În felul acesta, anvelopa de creștere este mult mai mare pentru că scade baza. Dar mai mult decât atâta nu putem să creștem”, a mai declarat premierul interimar.

Bolojan: „Mai avem încă 10 zile” pentru PNRR

Întrebat despre discuțiile privind formarea viitorului Guvern, premierul interimar a spus că, în această săptămână, atenția Executivului a fost concentrată asupra fondurilor din PNRR și asupra lucrărilor care trebuie recepționate până la termenul-limită.

„În această săptămână, toate discuțiile au fost concentrate pe PNRR, pentru că mai avem câteva zile, încă 10 zile practic, până în data de 31 august”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, mai sunt de recepționat peste 3.000 de lucrări dintr-un total de peste 15.000.

„Mai avem peste 3.000 de lucrări din cele peste 15.000 de lucrări de recepționat”, a precizat premierul interimar.

Bolojan a anunțat că, în săptămâna următoare, autoritățile vor intensifica activitatea pentru finalizarea recepțiilor, inclusiv în weekend.

„Am pus toate instituțiile care sunt parte din comisiile de recepție să lucreze și la sfârșit de săptămână, sâmbăta și duminica. Căutăm să facem tot ce ține de noi pentru recepționarea acestor lucrări”, a spus el.

Premierul interimar a subliniat, de asemenea, importanța adoptării legilor necesare pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR și pentru încasarea fondurilor europene.

Bolojan, întrebat despre oferta de un milion de euro oferită de Murad

În cadrul conferinței de presă, Ilie Bolojan a fost întrebat și despre oferta de un milion de euro lansată de Murad, în contextul unei afirmații potrivit căreia guvernul ar fi reușit să „devalorizeze” într-un singur an această sumă.

Premierul interimar a răspuns scurt la întrebare.

„La propuneri serioase, caut să răspund întotdeauna serios”, a declarat Bolojan.

Întrebat ce ar face cu banii dacă ar primi suma și dacă ar deschide o afacere, acesta a explicat că funcția pe care o ocupă nu îi permite să desfășoare activități economice.

„Presupunând că cineva ar avea această mărinimie, statutul pe care îl am nu-mi permite să desfășor alte activități economice. Și știți asta foarte bine. Deci, de asemenea propuneri, vă dați seama că nu prea am ce să discut”, a spus premierul interimar.