ÎCCJ cere clarificări „imediate și complete” după întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan

Înalta Curte cere clarificări „imediate și complete” despre întâlnirea dintre șefa CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Instanța supremă spune că explicațiile de până acum nu lămuresc circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările din sistemul judiciar.

ÎCCJ cere clarificări „imediate și complete” FOTO Shutterstock

Într-un comunicat transmis luni, ÎCCJ afirmă că se alătură preocupărilor exprimate în sistemul judiciar privind respectarea exigențelor de independență, imparțialitate și transparență.

Înalta Curte subliniază că situația are „o gravitate instituțională aparte”, întrucât Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de Ilie Bolojan, iar Simina Tănăsescu participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.

„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite ÎCCJ.

Potrivit instanței supreme, separarea puterilor presupune existența unor limite instituționale clare și respectarea acestora, cu atât mai strict de către cei care au rolul de a garanta echilibrul constituțional.

ÎCCJ mai arată că autoritatea unei decizii a Curții Constituționale nu se bazează doar pe caracterul obligatoriu al acesteia, ci și pe încrederea că soluția a fost adoptată fără influențe sau aparențe rezonabile de influență.

În acest context, Înalta Curte consideră legitime preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar privind respectarea independenței, imparțialității și transparenței și afirmă că acestea reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție.

„Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale”, prin aparența de apropiere pe care aceasta este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, poate slăbi încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții, mai susține ÎCCJ.

Instanța supremă cere, de asemenea, clarificări privind împrejurările în care a avut loc întrevederea. ÎCCJ subliniază că aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil.

„O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale”, susține Înalta Curte.

În final, ÎCCJ afirmă că, atunci când conduita persoanei aflate la conducerea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții Constituționale să nu planeze suspiciuni rezonabile de influență sau de lipsă de imparțialitate.