De ce ridică semne de întrebare întâlnirea discretă dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR? „Contextul este unul sensibil"

Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, s-a întâlnit marți cu prim-ministrul interimar și liderul PNL, Ilie Bolojan. Agenda și scopul discuției nu au fost făcute publice. Întrevederea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să reia deliberările asupra Legii integrității, un act normativ cu implicații juridice și politice majore. Momentul ales și lipsa informațiilor despre conținutul discuției au provocat reacții din partea PSD și AUR, care au cerut explicații oficiale. Președinta CCR a transmis că "respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal"

Întâlnirea discretă dintre Ilie Bolojan și șefa CCR, analizată de Tudorel Toader. FOTO: Inquam

Această lipsă de transparență a amplificat speculațiile, având în vedere că în zilele următoare CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității Legii integrității, sesizată de președintele Nicușor Dan. 

Tudorel Toader, fost judecător CCR, susține că există mai multe forme de dialog instituțional între CCR și Guvern, dar a precizat că esența comunicării constituționale constă în deciziile scrise ale Curții, nu în discuții directe cu executivul.

„Întâlnirea dintre șefa Curții Constituționale și prim-ministru, fără un anunț prealabil, este considerată controversată deoarece astfel de întrevederi nu au mai fost semnalate în trecut, mai ales în condiții de discreție și cu o agendă prestabilită. Este adevărat că există multiple forme de dialog instituțional între Curte și Guvern, iar eu am identificat, într-o lucrare mai veche, unsprezece astfel de modalități de comunicare, dintre care una vizează chiar raportul cu puterea executivă.

Totuși, esența dialogului constituțional constă în deciziile pe care Curtea le adoptă și le transmite autorităților, nu în discuții directe purtate înainte sau după pronunțarea acestora. În cazul de față, nu cunoaștem conținutul discuției, dar contextul este unul sensibil, mai ales că în zilele următoare sunt așteptate decizii cu implicații juridice și politice majore, ceea ce alimentează inevitabil speculațiile. Rămâne de văzut ce se va decide, iar eu îmi mențin punctul de vedere cu privire la constituționalitatea aspectelor sensibile reglementate prin lege, indiferent de soluția care va fi adoptată”, a declarat Tudorel Toader, pentru Adevărul.

Potrivit fostului judecător CCR, episodul nu este totuși fără precedent dacă ne uităm la istoria relațiilor dintre Guvernul României și Curtea Constituțională.

„De altfel, noi să fim sănătoși! Oare câte astfel de întâlniri să fi avut loc și în trecut, mai ales în mandatele anterioare, unele fiind cunoscute public, iar altele rămânând, fără îndoială, necunoscute. Nu pot exista consecințe juridice, deoarece judecătorii nu sunt răspunzători pentru astfel de discuții și, în plus, nu cunoaștem vreo faptă concretă care să constituie o încălcare a legii. Nu există nicio interdicție expresă care să împiedice doi demnitari să se întâlnească; de altfel, în mod frecvent vedem la televizor sau în presă întâlniri între membri ai guvernului și reprezentanți ai opoziției, fără ca acest lucru să fie interzis de vreo prevedere legală”, a explicat Tudorel Toader.

Contextul discuțiilor discrete

Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 17 august, pronunțarea în cazul sesizării formulate de președintele Nicușor Dan împotriva Legii integrității. Administrația Prezidențială susține cǎ actul a fost adoptat cu încălcarea unor norme și principii constituționale. 

Tudorel Toader a enumerat cele patru scenarii posibile în care se poate încadra decizia Curții și a subliniat că, indiferent de soluția adoptată, judecătorii constituționali trebuie să își exercite funcția fără a resimți presiuni externe.

„Sigur că putem aștepta trei tipuri de decizii – de amânare, de admitere – sau chiar patru, de admitere pură și simplă, de respingere sau o decizie interpretativă, care să extragă sensul neconstituțional din prevederea legală. Nu avem de unde ști. Eu am enumerat cele patru decizii posibile pentru ziua de luni, dar nu știm care va fi și cum va fi motivată. Eu declaram, când eram judecător, că un judecător constituțional are tăria să nu resimtă niciun fel de presiune – nici chiar pe cea a banilor. Ca să vă spun așa, sub perspectiva primirii sau neprimirii unor sume de bani, nu se pune în balanță constituționalitatea unei legi”, a explicat fostul judecător CCR.

Un test pentru independența justiției 

Legea care vizează modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată de Parlament, dar a fost atacată la CCR de către președintele României, care susține că adoptarea s-a făcut cu încălcarea unor norme și principii constituționale. De asemenea, un grup de 27 de senatori din PNL și USR a formulat o sesizare separată. În acest context tensionat, apariția informațiilor despre întâlnirea dintre șefa CCR și liderul PNL (care este și prim-ministru interimar) a generat întrebări legate de posibile influențe asupra procesului decizional al Curții. 

Deputatul PSD Mihai Fifor a cerut public Curții Constituționale să lămurească în ce împrejurări a avut loc întâlnirea și care au fost temele discutate: „Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc cu numai trei zile înainte ca CCR să reia dezbaterea asupra Legii integrității. Curtea Constituțională trebuie să lămurească public în ce împrejurări a fost organizată această întâlnire și, mai ales, care au fost temele discutate. Nu prin «surse». Nu prin explicații strecurate presei. Oficial”.

Ca răspuns la solicitările mass-media și la reacțiile politice, Curtea Constituțională a transmis un comunicat scurt: „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.

Discuția intervine într-un moment în care Ilie Bolojan, în calitate de lider al partidului, este direct implicat în susținerea sesizării formulate de senatorii liberali, ceea ce amplifică percepția unui conflict de interese instituțional.

Până la momentul redactării acestui articol, premierul Ilie Bolojan nu a oferit detalii publice cu privire la subiectul întâlnirii, iar PNL nu a emis un punct de vedere oficial.