Guvernul Ciolacu adoptă un OUG prin care se scutește de obligația măsurilor de austeriatate, după ce a dublat deficitul
0Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat recent o ordonanță de urgență (OUG) care i-a permis să se sustragă de la obligațiile legale de a implementa măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, potrivit legislației în vigoare.
Este vorba despre Ordonanța de Urgență 112, aprobată luni, 23 septembrie, și publicată oficial miercuri, 25 septembrie, în Monitorul Oficial, numărul 959. Această ordonanță are un impact semnificativ asupra bugetului și vine într-un moment de tensiuni economice crescute, când România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, relatează Edupedu.
Ordonanța este de tip „trenuleț”, ceea ce înseamnă că include o serie de modificări legislative la diverse acte normative, printre care se numără și derogarea de la Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. În mod specific, OUG prevede că „prevederile art. 25 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică în anul 2024”. Articolul în cauză obligă guvernul să adopte măsuri adecvate pentru reducerea deficitului bugetar, dacă acesta depășește o anumită limită.
Concret, articolul 25 din Legea 69/2010 stipulează că, în cazul în care deficitul bugetar depășește cu mai mult de 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat în bugetul anual și această depășire nu este cauzată de o deteriorare semnificativă a prognozei economice, guvernul are obligația de a implementa măsuri pentru a reveni la ținta bugetară stabilită. Aceasta ar putea însemna fie creșteri de taxe și impozite, fie reducerea cheltuielilor bugetare prin măsuri de reformă administrativă.
În ciuda acestei prevederi legale, Guvernul Ciolacu și-a acordat, prin OUG 112, o derogare de la aceste obligații pentru anul 2024. În raportul semestrial publicat de Ministerul Finanțelor, se arată că situația economică și bugetară este deja problematică, cu un deficit bugetar care a atins 63,67 miliarde de lei la jumătatea anului 2024, echivalentul a 3,6% din PIB. Această valoare reprezintă 75,3% din ținta de deficit pentru întreg anul 2024, ceea ce indică un „derapaj major” de la obiectivele bugetare stabilite anterior prin Legea nr. 417/2023, care prevedea un deficit de 4,5% din PIB.
„Soldul bugetului general consolidat la semestrul I 2024 a fost de 63,67 miliarde lei (3,60% din PIB), reprezentând 75,3% din ținta de deficit stabilită pe anul 2024 prin Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, ceea ce indică un derapaj major de la această țintă”, se arată în raportul oficial.
În aceste condiții, guvernul ar fi fost obligat, conform legii, să adopte măsuri pentru a corecta acest derapaj și a readuce deficitul sub control. Totuși, prin adoptarea acestei ordonanțe, Executivul a decis să nu ia astfel de măsuri, cel puțin nu pentru anul 2024. Această decizie ridică întrebări cu privire la viitorul stabilității economice a României și la modul în care guvernul intenționează să gestioneze problemele bugetare în creștere.
Inițial, guvernul stabilise o țintă de deficit de 4,5% din PIB, însă, în urma rectificării bugetare, această țintă a fost ridicată la 6,9%. Ordonanța de urgență a fost adoptată fără o dezbatere publică prealabilă, o practică care a atras critici. Deși o variantă inițială a fost pusă în dezbatere publică de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), aceasta nu conținea prevederi esențiale, cum ar fi derogarea de la Legea responsabilității fiscal-bugetare sau modificări majore la Legea educației.
OUG 112 poartă semnăturile premierului Marcel Ciolacu, vicepremierului Marian Neacșu, ministrului Finanțelor Marcel Boloș, precum și ale miniștrilor Adrian Câciu și Simona Oprescu.
Decizia guvernului de a-și acorda această derogare a provocat controverse în mediul politic și economic, având în vedere impactul pe termen lung asupra stabilității financiare a țării.
Se încarcă comentariile...
