Mediul bugetar, din nou menajat. Guvernul amână reforma instituțiilor până după alegerile europarlamentare. Decizia, pe înțelesul tuturor
0Guvernul a reușit ca printr-o singură prevedere din „ordonanța trenuleț“ să amâne reforma bugetară cu șase luni, fiind astfel evitate demiteri de demnitari, eliminarea unor funcții de conducere sau comasarea de instituții, în timp ce măsurile pentru mediul privat sunt menținute.
„Ordonanța trenuleț“, adică actul normativ prin care de obicei Guvernul adoptă o serie de derogări de la aplicarea unor legi, a adus și o mare surpriză. Dacă informal Coaliția transmisese că în ceea ce privește reorganizarea instituțiilor ar fi avut loc amânarea doar în cazul ministerelor, adică termenul limită 31 decembrie 2023 fiind schimbat cu 30 iunie 2024, în forma apărută în Monitorul Oficial articolul de lege duce la o schimbare totală a filosofiei.
Mai precis, printre-un singur articol de lege, care se referă la patru prevederi din Legea 293/2023, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, tot demersul de reformă bugetară e amânat până cel târziu la 30 iunie 2024, adică după alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024. În forma pusă în transparență publică pe 14 decembrie nici măcar nu exista vreo prevedere privind prorogarea vreunui termen la această lege.
Prevederile problematice
Primul articol care se referă la o amânare a reorganizării de instituții este cel care prevede că absolut toate structurile de stat care primesc bani prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, se autofinanțează, au finanțare mixtă sau prin bani externi pot amâna modificările la nivel de funcții, de state de plată. Prevederea vizează atât instituțiile de la centru, dar și instituțiile locale – primării, Consilii Județene sau entități finanțate din bugetele locale. Așadar, din start, orice instituție centrală sau locală poate amâna reorganizarea până la jumătatea anului. De altfel, la nivel central, niciun minister nu a trecut prin Guvern reorganizarea care ar fi fost consecința normală a legii „austerității bugetare“.
A doua mare prevedere pe speța amânărilor este cea referitoare la desființarea funcției de șef birou, care potrivit Codului Administrativ se justifică mereu când există minimum cinci posturi de execuție. Cele cinci posturi nu trebuie să fie ocupate, adică poate exista organigramă cu trei posturi de execuție ocupate, două vacante, iar o persoană să poată fi pusă șef birou. Potrivit estimărilor guvernamentale, circa 30% din funcțiile de conducere ar fi avut loc prin desființarea celei mai de jos funcții de conducere în structura administrativă.
Reducerea șefilor din instituții mai așteaptă
O altă prevedere care ajută mediul bugetar este cea legată de redimensionarea structurilor la nivelul administrației. Pentru a reduce numărul de șefi, care bineînțeles că aveau lefuri mai mari față de bugetari pe funcție de execuție, Coaliția crescuse numărul de posturi minime pentru structuri ca șef serviciu, direcție și direcție generală. Prin prevederile care acum sunt amânate până la 30 iunie 2024, pentru șef serviciu sau șef departament erau necesare minimum 10 posturi, în timp ce pentru o direcție numărul minim era de 20 de posturi în subordine, iar pentru o direcție generală – minimum 35 de posturi în subordine. În schimb, pentru câteva luni, mai pot fi păstrare servicii sau departamente cu 7 posturi minimum, o direcție – cu cel puțin 15 posturi, iar o direcție generală – cu 25 de posturi.
Nu în ultimul rând, are loc împiedicarea comasării sau desființării de instituții, dacă acestea nu au 50 de posturi minimum și dacă nu suprapun activitățile cu ale alte instituții. Prevederea aceasta afecta mai ales instituțiile de cultură, atât la nivel central, cât și local, dar și diferite entități la nivel local, unde organigramele au un număr de angajați care de multe ori nu ajung la 50 de posturi.
Exemplu de reorganizare cu semne de întrebare
De altfel, zilele acestea, în spațiul public, au apărut controverse legate de o situație la Craiova. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a propus desfiinţarea Ansamblului Folcloric „Maria Tănase“, singurul ansamblu profesionist din judeţul Dolj, şi a Casei de Cultură „Traian Demetrescu“, pentru a reduce cheltuielile bugetare, urmând ca personalul să fie preluat de Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri“.
Mediul privat nu e păsuit pentru încă 6 luni
Taxele și impozitele vor crește tot de la 1 ianuarie 2024. Crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințele sociale, „alimentele de înaltă valoare calitativă“ (adică cele considerate de lux), panouri fotovoltaice, panouri solare termice sau alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență. Tot la fel va crește TVA pentru concerte și festivaluri. De la 9% la 19% va fi mărită TVA la alimente cu zahăr adăugat, precum și la berea fără alcool. La abonamentul la sălile de fitness va crește de la 5% la 19%, precum și pentru parcuri de distracții și evenimente sportive. Totodată, CASS-ul va fi plătit de toată lumea, inclusiv de angajați din construcții, agricultură și industria alimentară.
De scutirea de impozit vor mai beneficia doar IT-iștii și angajații din construcții și din industria alimentară cu venituri sub 10.000 de lei brut. Microîntreprinderile vor fi impozitate în trepte. Adică vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru venituri de până la 60.000 de euro pe an, iar în cazul în care trec de această sumă, impozitarea va fi de 3% din cifra de afaceri. Băncilor le va fi aplicat un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 și 2025. În 2026 se va trece la o impozitare de 1%. De asemenea, e introdusă o nouă taxă de 0,5% pe cifra de afaceri pentru companiile de petrol și gaze.
Se încarcă comentariile...
