Gorghiu cere Curţii de Conturi să analizeze situaţia proceselor pierdute definitiv de instituţiile publice

Șefa Senatului vine cu solicitarea pentru Curtea de Conturi pentru ca autorii erorilor să fie identificaţi pentru a recuperarea prejudiciilor, reprezentând cheltuieli de judecată.

Alina Gorghiu, șefa interimară a Senatului FOTO Adevărul

Gorghiu a transmis, vineri, o adresă preşedintelui Curţii de Conturi a României, Mihai Busuioc, prin care i-a supus atenţiei propunerea sa.

„În momentul de faţă există informaţii despre faptul că sunt instituţii publice care în ultimii ani au pierdut un număr disproporţionat de mare de procese în faţa instanţelor de judecată. Ulterior, prin punerea în executare a deciziilor civile în favoarea celor care au acţionat în justiţie instituţiile respective, se plătesc sume importante de bani acordate pe cheltuieli de judecată. Având în vedere această situaţie, vă supun atenţiei propunerea ca la nivelul Curţii de Conturi să fie inclusă în planul de control pentru 2023 analiza situaţiei proceselor pierdute definitiv de instituţiile publice. Autorii erorilor stabilite prin sentinţe judecătoreşti trebuie identificaţi pentru a plăti prejudiciile care nu pot fi achitate la nesfârşit din bani publici", a afirmat Alina Gorghiu, potrivit unui comunicat transmis vineri.

Potrivit șefei interimare a Senatului, aceasta este „soluţia optimă pentru a impune abordarea responsabilă a activităţii profesionale în aceste instituţii, dar şi pentru a combate mentalitatea greşită potrivit căreia statul trebuie să plătească pentru erorile angajaţilor săi chiar dacă ele se repetă an după an”.

Exemplul de la Argeș

Alina Gorghiu îşi argumentează cererea prin exemplul Casei Judeţene de Pensii Argeş, care este implicată în ultimii ani în mii litigii cu pensionarii.

„Din 2019 şi până în prezent, la nivel naţional, suma totală acordată pe cheltuieli de judecată în urma recalculării drepturilor de pensie prin punerea în executare a deciziei civile se ridică la circa 32,5 milioane de lei şi, dintre acestea, numai în cazul Casei de Pensii Argeş, suma totală este de aproape 7 milioane de lei. Curtea de Conturi este instituţia cea mai potrivită în a avea o privire de ansamblu asupra acestor aspecte în toate instituţiile de stat şi de a integra informaţiile obţinute, de aceea am toată încrederea că un eventual pas în acest sens se va dovedi foarte important pentru ca activitatea instituţiilor să se desfăşoare cu maximă responsabilitate", a adăugat Gorghiu în adresa transmisă Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi este o instituție controlată de oameni trimiși de PSD în funcțiile publice importante. Până de curând, unul dintre aceștia era Niculae Bădălău, demis între timp de Parlament, după ce a fost acuzat de DNA de trafic de influență și luare de mită. 

La Curtea de Conturi ar urma să aibă loc noi numiri în anul 2023, o treime dintre consilierii de conturi urmând a fi schimbați. De asemenea, vor avea loc noi numiri și pentru unele din funcțiile de conducere. Conducerea Curții de Conturi este beneficiară de pensii de serviciu, adică pensii speciale. 

Mandatele în funcțiile de conducere de la Curtea de Conturi, fie că e vorba de cea de președinte sau de vicepreședinte, dar și de consilieri de conturi, este de noua ani. De obicei în o parte dintre funcțiile de conducere sunt impuși oameni politici aflați spre sfârșitul carierei sau care vor să-și încheie socotelile cu Parlamentul.