Implicarea femeilor în politică. 665 de localități n-au nicio femeie într-o funcție publică aleasă, doar patru orașe sunt conduse de doamne

Un ultim raport al organizației Expert Forum arată că doar 14,6% din aleșii locali sunt femei, fiind 665 de localități unde toate funcțiile publice alese, primari și consilieri locali, sunt doar bărbați.

Următoarele alegeri locale sunt în 2024 FOTO Arhivă

Potrivit raportului Expert Forum, 14,6% din aleșii de la nivel local sunt femei, dintr-un total de 23% candidați femei. Municipiul București stă cel mai bine la capitolul reprezentarea femeilor în poziții alese, cu 27%. Singurele 2 județe cu reprezentare de peste 20% sunt Tulcea (23,7%) și Constanța (21,5%), urmate de Arad (19,2%) și Dâmbovița (18,9%). Ultimele județe sunt Vâlcea (10,7%) și Satu Mare (10,5%).

Organizația a identificat 8 UAT-uri unde proporția de femei este mai mare de 50%, respectiv 13 unde este egală cu cea de bărbați. În schimb, în 665 de UAT-uri nu există nicio femeie în funcție publică aleasă, adică într-un sfert din comunitățile din țară. În alte 860 de cazuri proporția este de sub 10%.

Cele mai multe femei sunt consilieri locali (89,4%), urmate de consilieri județeni (4%) și primari (2,6%). Între 3 și 4% dintre femeile alese locale sunt viceprimari. Cele mai multe femei în funcții publice alese se regăsesc la comune – 76% și la orașe – 10%. Din totalul femeilor alese locale, la municipii se regăsesc 8%

180 de femei au ajuns primari în mandatul 2020-2024

180 de femei au ajuns primar. Conform datelor, există doar câte patru primari de municipiu și orașe care sunt femei. La municipii acestea sunt Iulia Badea (Aiud), Elena Lăsconi (Câmpulung Muscel), Lia Olguța Vasilescu (Craiova), Astrid Fodor (Sibiu), la care se adaugă Clotide Armand, primărița Sectorului 1. În județul Bistrița Năsăud, nu există niciun edil femeie, iar în Harghita, Brașov, Galați, Covasna, Sălaj, există doar câte o femeie primar. Cele mai multe primărițe se regăsesc la Constanța (11) și Dolj (10).

În ceea ce privește consilierii județeni, cel mai bine stau Botoșani, Galați și Arad, cu peste 30% femei. La extrema cealaltă se află Brașov (8,8%, Călărași (9%), Covasna (10,7%) și Neamț (10%). La vicepreședinți, pe un eșantion de 35 de județe, doar 12,6% reprezintă femei. Doar 2 femei sunt președinte de consilii județene, la Sibiu și Botoșani.

„Raportat la numărul de aleși ai partidului, USR-PLUS înregistrează aproape 18% femei – este o estimare bazată pe datele existente, care arată doar în puține cazuri partidul din alianță din care provine candidatul; individual pe partide, proporția poate fi diferită. PSD, PER, PPUSL, FDGR s-au încadrat la 15%, iar UDMR a marcat 13%, ca Pro România, respectiv PMP. Din rândurile aleșilor PNL, 14% sunt femei. La ALDE, 10% dintre aleși sunt femei, iar din aleșii locali AUR, 8% sunt femei. La independenți, procentul de femei ajunge la 10%”, conchide sursa citată.

Proiecte de lege privind creșterea numărului de femei în politică

În prezent, în Parlament sunt mai multe proiecte de lege prin care e dorită susținerea femeilor în politică. De exemplu, Gabriel Firea și Marcel Ciolacu au o inițiativă prin care numărul femeilor de pe listele de candidați ar urma să crească la minim 30%. Acest proiect de lege se află la comisiile de specialitate din Camera Deputaților. 

Un alt proiect, sprijinit de Alina Gorghiu, dar și deputate și senatoare din alte partide, este cel prin care e dorită pe includerea pe listele pentru alegeri a cel femeilor într-o proporție de o minim o treime.