Cum văd partidele din România revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și relația București-Washington ANALIZĂ
0Îngrijorările din alte capitale europene privind revenirea lui Donald Trump la Casa Albă nu sunt împărtășite și la București, unde există un optimism ridicat privind modul cum se va derula politica externă americană în relația cu România, Europa de Est și NATO.
Posibila realegere a lui Donald Trump la cârma Statelor Unite a stârnit o serie de îngrijorări la nivelul țărilor membre NATO, fiind o teamă privind diminuarea implicării Washingtonului sau chiar părăsirea Alianței, cu toate că peste Ocean Congresul tocmai a luat o decizie istorică, adică un președinte al SUA nu ar putea suspenda sau retrage țara sa fără avizul și consimțământul Senatului, cu acordul a două treimi dintre aleși. De asemenea, emoții sunt și pentru modul cum ar putea gestiona relația cu Rusia, unde a dat de înțeles că ar merge pe cartea discuțiilor directe Washington-Moscova, nu în format extins. Apoi, sunt semnele de întrebare privind relația fiecărei țări în parte din Flancul Estic cu Statele Unite.
La București, reprezentanții principalelor partide sunt optimiști privind modul cum va fi derulată politica americană și în cazul schimbării administrației de la Casa Albă.
„România are un parteneriat strategic cu Statele Unite care este unul de lungă durată și solid și care va merge mai departe și după alegerile din 2024. Vă aduc aminte că în 2019 acest parteneriat a fost reconfirmat chiar în timpul mandatului președintelui Trump, la vizita președintelui Iohannis la Washington. A fost unul de succes și în timpul administrației Biden. România colaborează excelent cu SUA și în cadrul NATO, iar nivelul provocărilor și riscurilor de securitate care există astăzi la adresa democrațiilor occidentale nu poate duce decât la o întărire și aprofundare a colabărării în NATO. Nimeni nu poate juca singur, într-o lume în care Rusia, Iran sau Coreea de Nord acționează agresiv. Interesul strategic al SUA este aliniat cu cel al Europei în general și al României în particular”, a afirmat Ionuț Stroe, purtător de cuvânt al PNL și deputat în Comisia de politică externă.
Respectarea angajamentului pe zona apărării
La rândul său, Andi Cristea (PSD), vicepreședinte al Comisiei de politică externă din Camera Deputaților, e de părere că va exista o continuare a relațiilor foarte bune cu SUA și a amintit modul cum s-au desfășurat acestea în precedentul mandat. „Numele viitorului președinte american va fi rezultatul alegerilor democratice din Statele Unite. PSD dovedește seriozitate în ceea ce privește acordurile și alianțele la care România este parte și înțelegem perfect rolul și obligațiile României în NATO. SUA și România au un parteneriat strategic aprofundat care a produs rezultate semnificative pe dimensiunea de securitate și nu numai. Cred că trebuie amintit că această evoluție a parteneriatului nostru strategic bilateral a avut loc inclusiv pe durata administrației republicane anterioare a lui Donald Trump. Mă refer la dosarul 5G și la cooperarea nucleară civilă. Mai mult, Donald Trump a solicitat creșterea cheltuielilor pentru apărare și România, iată, în 2024 a ajuns la 2,5% din PIB”, a subliniat deputatul social-democrat.
Inclusiv în Opoziția de la București, Trump nu e perceput ca un lider care ar schimba radical orientarea SUA. „Donald Trump a mai fost președinte o dată. Politica externă americană nu s-a schimbat radical în mandatul precedent. Noi considerăm că parteneriatul va continua la același nivel. Bineînțeles că și noi așteptăm ca indiferent de numele celui care va ieși președinte să continue să fie actorul principal din NATO, să fie o alianță puternică”, a punctat Radu Mihail, liderul senatorilor USR.
„Eu cred că Statele Unite au creat NATO, nu cred că este posibil așa ceva și cred că sunt declarații de campanie. Cu siguranță Donald Trump a fost un președinte mult mai bun decât democratul Joe Biden. Eu nu cred în aceste declarații. Depinde cine va fi la conducerea guvernului în ambele state, dacă vor fi patrioții, suveraniștii, nu cred că relațiile româno-americane vor avea de suferit, ci din contră vor inflori și vom fi și noi capabili să ne impunem ca partener, nu ca slugă, adică vom intra în Statele Unite fără viză”, a afirmat George Simion.
Liberalul Stroe consideră că oricine va ajunge la șefia SUA va acorda o atenție deosebită Flancului Estic, inclusiv României: „Soarta Ucrainei nu este doar a Ucrainei, ci are un impact semnificativ și asupra riscurilor de securitate din viitor din Europa și prin extensie din toată zona euro-atlantică. Ucraina nu poate fi abandonată în vreun fel. Oricine ar fi la conducerea SUA va ține cont de acest lucru, pentru că întreaga politică internațională este ca un mare domino. Nu cred că decizii punctuale ar putea schimba cadrul strategic general al politicii externe americane, unde NATO, dar și România, au un loc cert. România va colabora ca și până acum cu SUA, atât bilateral cât și în NATO. Nu există alternativă la NATO, nici pentru România, nici pentru SUA - este cel mai de preț format în fața unor amenințări comune”.
Reprezentantul PSD susține că nu ar trebui să existe îngrijorări până nu e văzută linia de abordare a diplomației americane, ca urmare a realegerii sau nu a lui Trump. „Deciziile diplomației americane au consecințe la nivelul întregii lumi. Donald Trump a arătat anterior că este un caracter puternic, cu opinii puternice, și nu se ferește de decizii curajoase sau tranșante. Este foarte posibil să vedem noi poziționări americane în domeniul diplomației sau al politicii externe. Până la urmă, provocările de securitate actuale sunt multiple și în toate regiunile lumii. Dar aceste poziționări nu trebuie să ne sperie înainte să știm ce vizează. Eu am convingerea că relația dintre SUA și Europa este una solidă, care se bazează pe valori și interese comune.
În cazul Ucrainei, avem de-a face cu o agresiune directă din partea Rusiei, iar SUA a fost de la început cel mai înfocat susținător al Ucrainei, alături de aliații individuali. Acest sprijin a fost bipartizan în Congresul american, deci a avut la bază opinia ambelor părți - democrați și republicani deopotrivă. Nu se poate exclude că optica unui președinte nou să se schimbe în raport cu acest conflict. Rămâne evident că agresiunea Rusiei a fost una neprovocată, cu încălcarea tuturor normelor de drept internațional. Cred că este foarte important ca Ucraina să fie susținută în continuare tocmai pentru ca, atunci când momentul va fi propice, poziția sa în eventuale negocieri să fie cât mai puternică. Eu am convingerea că agresiunea brutală a Rusiei nu poate fi trecută cu vederea de nimeni în lumea civilizată” a mai afirmat vicepreședintele PSD pe politică externă.
Nu în ultimul rând, liderul de grup al senatorilor USR susține că rămâne și datoria României să informeze corespunzător Washingtonul și să colaboreze cu administrația americană pentru ca peste ocean decidenții să știe de ce e nevoie o continuare a susținerii României, pentru stabilitatea regională, dar și a altor țări din est, aflate în proximitatea Rusiei, dar și a sprijinului militar pentru Ucraina.
Cum văd specialiștii
Specialiștii consultații de „Adevărul” văd declarațiile și gesturile lui Trump într-o cheie electorală, amintind că fostul președinte a fost temperat și în primul său mandat de alți factori de decizie, în modul de raportare față de NATO, UE și diferiți actori. „E o diferență între ce se vorbește în campanie și după preluare mandatului, mai ales jocul politic. În Statele Unite sunt și alte mecanisme de care președintele SUA e dependent, mai ale sunt chestiunile de securitate și politici militare. Iar un aspect concret, Congresul a adoptat deja o rezoluție care spune că nu se poate ca un președinte al SUA, dacă ar decide plecarea din NATO, să o facă fără aprobarea Congresului. Există mecanisme care funcționează și care sunt extrem de elaborate din punct de vedere al unor decizii categorice pe care un președinte al Statelor Unite, chiar dacă foarte puternic, e capabil să le ia”, a afirmat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, precizând că un președinte e înconjurat de o întreagă echipă și administrație, fiind sfătuit în luarea deciziilor.
De altfel, fostul lider al diplomației consideră că la București nu va fi nevoie de o modificare a strategiei pentru relația cu SUA, inclusiv în varianta venirii lui Trump. „Nu se pune problema unei reevaluări a strategiei de politică externă, dar evident sunt nuanțe și uneori personalizarea politicii externe americane presupune și o reacție pe măsură din partea României”, a subliniat Diaconescu. Nu în ultimul rând, fostul ministru a precizat că răspunsurile lui Trump legate de rezolvarea situației din Ucraina sunt încă vagi, dar „din fostul său mandat rezulta că aspectul multilateral poate trece pe planul doi în opțiunile lui Donald Trump. Dialogul direct, tranzacționist pare o preferință”.
La rândul său, fostul ministru de Externe, Teodor Meleșcanu, a precizat că probabil va fi iar o presiune pentru un sprijin financiar mai susținut al Alianței, adică alocarea de bani pentru înzestrare. „În mod categoric, da. Și în perioada anterioară, când a fost președinte, lucrurile s-au schimbat clar. Și acum o să se întâmple la fel”.
Cu toate acestea, fostul lider al diplomației a subliniat că liderii americani sunt în febra alegerilor și încearcă să iasă în față. „Acum suntem în perioada în care lumea se preocupă de alegeri. Focul e foarte mare acum. O să vedem realitățile după alegere. Întotdeauna au fost relații bune între Statele Unite și UE și între Statele Unite și țările din Europa de Est. Până la urmă e un efort de echipă, nu al unui singur om”, a conchis Meleșcanu.
Se încarcă comentariile...
