Cristian Diaconescu explică de ce contează cine reprezintă România la summitul NATO. Cea mai mare vulnerabilitate în raport cu partenerii

Cristian Diaconescu atrage atenția că România participă la summitul NATO într-un context în care două ministere-cheie, Apărarea și Externele, sunt conduse interimar, ceea ce poate afecta nu doar imaginea ţării, ci şi capacitatea de negociere.

Cristian Diaconescu, despre vulnerabilităţile României la summitul de la Ankara. FOTO: Adevărul

Summitul NATO care se desfăşoară la Ankara marți, 7 iulie, are loc într-un moment în care Alianța discută despre consolidarea capacităților de apărare, sprijinul pentru Ucraina și adaptarea arhitecturii de securitate europene la noile amenințări, iar România este reprezentată, pe lângă președintele Nicușor Dan, de doi miniştri fără un „mandat clar”, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

În acest context, la Interviurile „Adevărul”, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a declarat că prezența unor miniștri interimari într-o delegație care participă la o reuniune cu o asemenea miză poate crea dificultăți în relația cu partenerii, deoarece marile proiecte și înțelegeri negociate în cadrul summitului au nevoie, ulterior, de continuitate și de oameni care să le poată pune în aplicare, iar România nu oferă în acest moment predictibilitatea de care au nevoie aceştia.

Cristian Diaconescu a explicat faptul că fiecare summit NATO reprezintă o ocazie de a promova interesele României, însă rezultatele nu se măsoară doar prin declarațiile de la finalul reuniunii.

În multe cazuri, acordurile privind industria de apărare, investițiile sau achizițiile militare sunt stabilite doar la nivel de principiu, iar implementarea lor depinde de stabilitatea și credibilitatea celor care reprezintă statul.

„La orice participare la un astfel de summit există interesul național, dar sunt foarte multe subiecte, o prioritizare a acestor subiecte nu se face. Se concretizează mai târziu. Componenta industrială ca și cea de achiziții pot fi convenite de principiu, dar ține de multe aspecte, inclusiv de predictibilitatea celor care ne reprezintă. Nu mi-aș fi dorit să spun acest lucru, dar faptul că nu există un mandat clar al reprezentării noastre reprezintă un deficit”, a spus el.

România nu le oferă partenerilor predictibilitate, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate

În opinia fostului șef al diplomației, faptul că atât ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, cât și ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă la summit fără un mandat deplin reprezintă un punct slab pentru România într-o perioadă în care deciziile de securitate se iau pe termen lung și presupun angajamente care trebuie respectate, indiferent de schimbările politice.

„Faptul că nu există un mandat clar în legătură cu reprezentarea noastră într-un moment atât de sensibil în perspectivă internaţională reprezintă un deficit, o vulnerabilitate”, a punctat fostul ministru.

Problema nu ţine de buna-credință sau de competența celor care participă la reuniune, ci de capacitatea lor de a transforma rapid în realitate înțelegerile la care s-ar putea ajunge la Ankara, a mai explicat el:

„Problema este, însă, de implementare, ne-am dori o înțelegere de la Ankara să se implementeze într-o săptămână, dar trebuie să așteptăm.”

Cristian Diaconescu a detaliat apoi situația ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, pentru că diplomația funcționează pe baza unor mandate clare și a continuității instituționale, iar lipsa acestora poate crea incertitudine în dialogul cu partenerii externi.

 „Neavând, de exemplu, un ministru de Externe cu mandat stabil, constituţional şi legal, la rândul său nu poate transmite instrucţiuni ambasadelor. Deci, misiunile diplomatice primesc instrucţiuni de la ministru şi execută, aşa cum este normal. În acest moment, dacă ministrul interimar merge cu un anumit tip de mesaj, de partea cealaltă va fi întrebat: «Bun, dar următorul ce poziţie va avea», mai ales că discutăm de crize, de situaţii complicate extrem, extrem de serioase”, a subliniat el.

În opinia sa, predictibilitatea este unul dintre criteriile după care statele își aleg interlocutorii atunci când negociază dosare sensibile.

„Evident, prioritatea este agenda internă, evident că am în vedere partenerul credibil, nu unul care nu are mandat sau are mandat timp de 6 luni. În România ideea de predictibilitate privind reprezentarea, trebuie să avem răbdare și nu mai avem timp”, a mai spus el.

Europa trebuie să-şi dezvolte propria capacitate de răspuns

Cristian Diaconescu a vorbit și despre una dintre schimbările pe care le vede în interiorul NATO, și anume dezvoltarea unor capacități europene de apărare mai puternice. În acest context, el a făcut referire la sistemele de avertizare timpurie și la avioanele de supraveghere care operează permanent inclusiv deasupra Mării Negre.

În opinia fostului ministru, Europa va trebui să își dezvolte propriile mijloace de răspuns, iar înlocuirea aeronavelor americane folosite în prezent pentru supraveghere va deveni, în timp, o necesitate.

„În repetate rânduri s-a solicitat o alertă timpurie. Intenția este ca Europa să-și preia rapid capacitățile de răspuns convenţional şi aceste avioane de supraveghere, care funcţionează şi în Marea Neagră, 7/24, americane, vor trebui să fie înlocuite. Într-adevăr, cea mai performantă industrie din această perspectivă este cea suedeză”, a explicat diplomatul.

România ar trebui să fie mai fermă în ceea ce priveşte Ucraina

În final,  Cristian Diaconescu a abordat și relația României cu Ucraina. El spune că sprijinul acordat Kievului nu este incompatibil cu apărarea intereselor naționale și că autoritățile române ar trebui să exprime mai clar care sunt limitele și prioritățile Bucureștiului.

„Ceea ce prevalează este sentimentul naţional, de a-ţi proteja cetăţenii şi ţara. Din acest punct de vedere, răspunsul poate fi transmis public: de aici şi până aici există suportul nostru. România ar trebui să fie mai fermă nu neapărat cu Ucraina, ci cu propriile principii, pe care sigur le vor înţelege toţi, inclusiv ucrainenii”, a declarat fostul ministru de Externe, care consideră că o astfel de abordare nu ar slăbi relația dintre București și Kiev, ci ar arăta că România își susține în același timp angajamentele internaționale și propriile interese de securitate.

În ceea ce priveşte faptul că în ultima vreme se observă o accentuare tot mai puternică a sentimentului anti-ucrainean în societatea românească, fostul ministru consideră că este nevoie de o abordare mai clară a acestui subiect, pentru a contracara dezinformarea.