Călin Georgescu preia discursul lui Putin: „Ucraina e un stat inventat, nu există”. Candidatul la prezidențiale vrea teritorii din statul vecin
0Călin Georgescu, candidatul cu viziuni controversate, a stârnit un val de reacții după ce a susținut că Ucraina este un „stat inventat” și a vorbit despre „interesul” României pentru teritorii din vecinătatea sa, incluzând Bucovina de Nord, Bugeac și Maramureșul de Nord.
Călin Georgescu, cunoscut pentru discursul său controversat și apropierea față de viziuni pro-ruse, a făcut recent declarații extrem de provocatoare în cadrul unui interviu cu Ion Cristoiu, în care a susținut idei revizioniste și a vorbit despre teritoriile externe pe care le consideră parte din România. Aceste afirmații au stârnit critici puternice și au adus în prim-plan teme istorice sensibile privind granițele și suveranitatea Ucrainei.
Georgescu a început prin a contesta existența statului ucrainean și a sugerat că frontierele ar urma să se schimbe într-un viitor apropiat, avansând ideea unei noi împărțiri geopolitice. În acest context, el a afirmat: „Ucraina e un stat inventat, nu există”, susținând că statul vecin nu are „un punct de reper acolo”.
Conform articolului 3 din Constituția României, teritoriul țării este inalienabil, iar frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional. Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
Astfel, declarațiile lui Georgescu contravin nu doar normelor internaționale și principiilor Uniunii Europene, ci și Constituției României. În plus, sublinierea lui Georgescu că „Ucraina este un stat inventat” nu reflectă realitatea geopolitică și istorică a regiunii, întrucât Ucraina este recunoscută internațional ca stat suveran, iar granițele sale au fost stabilite prin tratate internaționale, inclusiv prin acorduri între România și Ucraina.
În cadrul discuției cu Ion Cristoiu, Călin Georgescu a continuat prin a detalia ce teritorii din Ucraina ar trebui să revină României, în viziunea sa. „Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus Georgescu, avansând ideea unei extinderi teritoriale a României în baza unor revendicări istorice.
Întrebat dacă „pariază pe o împărțire” a teritoriilor, Georgescu a răspuns fără ezitare: „Sută la sută va fi asta. Păi altfel n-au cum! Nu există, drumul e inevitabil.”
Georgescu a continuat să insiste asupra caracterului „istoric” al acestor teritorii, subliniind că „în primul rând sunt ale noastre, istoric”. El a adăugat că „războiul e pierdut” pentru Ucraina, menționând : „vreau România Mare”, un proiect care ar implica recucerirea unor teritorii istorice din fosta Românie Mare.
Contextul geopolitic și viziunea lui Georgescu
Călin Georgescu a vorbit și despre o schimbare globală rapidă, menționând că „este o schimbare rapidă și profundă”, care va duce la o „nouă eră”. În opinia sa, acest proces va fi influențat de lideri internaționali precum Donald Trump și alți actori politici care, în viziunea lui Georgescu, „știu ce vor”. El a argumentat că „toate astea ne arată că acești oameni, în primul rând, știu ce vor și ne mai arată că suntem într-un punct de cotitură”, sugerând astfel că România ar trebui să își redefinească poziția în raport cu Statele Unite ale Americii.
Mai mult, Georgescu a continuat să sublinieze importanța Statelor Unite pentru politica externă a României, susținând că „America nu va mai negocia prin Bruxelles. Este o șansă pentru noi să lăsăm politica bizantină și să negociem direct”. În acest context, el a susținut că România trebuie să-și asume rolul de partener strategic al SUA.
Revizionismul istoric și implicațiile politice
Afirmațiile lui Georgescu despre Ucraina și despre teritoriile ce ar trebui să revină României au stârnit critici din partea celor care consideră că astfel de viziuni pot alimenta conflicte și pot pune în pericol stabilitatea regională. România a recunoscut, prin Tratatul din 1997, granițele actuale ale Ucrainei, iar orice revendicare a acestora ar putea afecta grav relațiile diplomatice și ar putea avea repercusiuni internaționale.
De asemenea, temele abordate de Georgescu nu sunt noi în politica românească. Alți politicieni, precum Diana Șoșoacă și unii lideri ai AUR, au avansat inițiative similare privind revizionismul teritorial, inclusiv în ceea ce privește revendicarea unor teritorii istorice de pe teritoriul Ucrainei.
Se încarcă comentariile...
