Claudiu Manda despre Bolojan: „încăpățânat, mincinos și fără viziune”. Premierul, comparat cu un șofer care conduce o mașină care se dezmembrează

Claudiu Manda a lansat, la „Interviurile Adevărul”, un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan, pe care îl acuză că se agață de putere și că prezintă informații false în spațiul public. Secretarul general al PSD susține că premierul interimar este menținut la Palatul Victoria de voturile lui George Simion și că ar putea rămâne în funcție „mult și bine”. Manda avertizează că prelungirea interimatului agravează blocajul politic și pune în pericol rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027.

Claudiu Manda, secretarul general al PSD. Foto: Adevărul

Adevărul: În fiecare zi avem scenarii despre formarea Guvernului, scenarii care se bat cap în cap sau care pică a doua zi. Am început săptămâna cu o informație legată de o propunere care ar veni din partea președintelui, o propunere care îl viza pe Luca Niculescu pentru funcția de premier. Astfel, un tehnocrat ar fi încercat să strângă o majoritate cu care să primească voturile Parlamentului. A picat cumva și această variantă, deși nici de asta nu putem să fim siguri, pentru că totul este pe surse. Încercăm să aflăm care este varianta celor de la PSD, pentru că în momentul acesta pare să se contureze o variantă de guvern condusă de un premier tehnocrat sau independent, dar cu PSD, probabil UDMR, o parte din grupurile din Parlament și probabil și conservatorii din PNL. Vorbim despre această variantă, despre variantele de premier și despre ultimele negocieri care au avut loc cu numărul doi din PSD, secretarul general al partidului, europarlamentarul Claudiu Manda.

Claudiu Manda: Bun găsit! Bună ziua și mulțumesc de invitație!

Când a fost ultima discuție cu domnul președinte?

Nu cred că trebuie să spun dacă eu am avut vreo discuție cu domnul președinte. Știu că a existat dialog informal, cum au existat și dialoguri formale în perioada aceasta.

Informal, când a fost ultima dată? Când a discutat cu cineva din PSD? Dumneavoastră ați fost prezent la acele ședințe formale. Cum arată o ședință informală cu domnul președinte?

Eu cred că domnul președinte a spus în spațiul public că va avea consultări formale sau informale, sau și formale, și informale. Cele formale știți cum se desfășoară. Există invitație către partide să vină cu o delegație de maximum șase persoane.

Cele informale, sigur că există un dialog înainte, probabil de la cabinet se stabilește o întâlnire în care să se discute pe diferite subiecte. Cum au fost? Nu neapărat o invitație pur politică la partide. S-a discutat la Cotroceni pe legea salarizării sau pe acordul privind PNRR sau lucruri de genul acesta.

Când a fost ultima, nu este o chestiune la care pot să răspund eu. Nu spun că este vreuna la care am participat eu, dar sigur că, dacă a existat dialog sau consultări în vederea găsirii unei majorități pentru a debloca situația din România, dacă a fost o astfel de întâlnire, nu pot să confirm. M-ați întrebat și ieri, și săptămâna trecută. N-am ce să spun despre astfel de întâlniri.

Manda: „Cred că președintele României a mai discutat cu liderii partidelor politice”

De ce a existat? A existat recent o discuție?

Cred că președintele României a mai discutat cu liderii partidelor politice. Repet, atâta timp cât nu a apărut într-un spațiu formal, probabil că a fost informal. Este o chestiune pe care și-a asumat-o. Dacă a existat, în ce măsură, cât de des și ce s-a discutat, sunt lucruri în legătură cu care cred că ar trebui să fie prezentate concluzii dacă se conturează, dacă nu, nu.

Tocmai de asta vă și întreb, pentru că președintele a creat, nu știu dacă intenționat, această aură de mister în jurul întâlnirilor informale. Și de asta stăm și ne gândim cu cine s-o fi văzut, pentru că el lasă totul în aer și nu înțelege nimeni nimic.

Eu personal nu o văd ca pe o aură de mister. Eu văd chestiuni care, dacă nu se concretizează, dacă nu se cristalizează o decizie, ce să spui? În fiecare zi am mai întâlnit, am mai vorbit, nu s-a conturat ceva. Dacă s-ar contura o astfel de construcție, de vreun fel sau altul, sigur că atunci ar și prezenta sau ar formaliza lucrurile.

Este o chestiune pe care domnul președinte, totuși președintele României, decide cum procedează și care sunt pașii.

Foto: Adevărul

Să înțelegem că în momentul acesta PSD nu ar avea o majoritate dacă ar veni cu o propunere de guvern?

E prea abruptă întrebarea. Dar eu pot să vă spun următorul lucru: PSD a decis la Sinaia că este dispus să intre la guvernare. Avem un set de zece măsuri care să fie introduse în programul de guvernare și de la care să pornim o construcție.

Am spus că nu vorbim despre persoane în ministere, nici măcar despre prim-ministru. Dacă se va face nominalizarea din partea PSD, nominalizarea noastră ar fi Sorin Grindeanu. Dacă se va face o construcție din care PSD să facă parte sau în jurul PSD, va trebui să vedem care este nominalizarea pentru funcția de prim-ministru, primul ministru capabil să adune voturile pentru a trece un astfel de guvern.

Deci nu discutăm despre persoane, discutăm dacă reușim să construim. Iar eu cred că ar trebui să începem de la situația în care suntem. România este într-o situație extrem de dificilă cu un astfel de guvern interimar și lucrurile nu mai pot continua așa.

Manda, despre moțiunea de cenzură: Noi credem că am făcut bine, atât pentru PSD, cât și pentru România

Pe de altă parte, și dumneavoastră ați spus că PSD a avut un rol consistent în picarea acestui guvern.

Absolut. Noi nu ne dezicem de ce am făcut. Noi credem că am făcut bine, atât pentru PSD, cât și pentru România.

Oamenii pot să vadă că au trecut mai mult de patru luni de zile în care PSD nu mai este la guvernare. Nu-l mai încurcăm pe domnul Bolojan și nu-i mai punem frână, așa cum spunea. Vrea să ia măsuri, vrea să facă reforme, vrea să ducă România înainte și se împotrivea PSD. Uite că are toată libertatea din lume să se manifeste, să vină.

Este adevărat, fiind un guvern cu puteri restrânse, poate să vină cu propuneri de lege în Parlament, să le asume, să facă dezbateri pe diferite subiecte.

Ce vedem? Vedem 12 luni consecutive de scădere a consumului. În aceste 12 luni și PSD a fost parte, adică noi nu ne delimităm de ce a fost, ci doar venim și spunem că am fost în acea guvernare pe care domnul Bolojan o percepea ca fiind o chestiune în care, dacă domnia sa era prim-ministru, noi trebuia să fim de acord cu tot ce spune, chiar dacă îi spuneam: „Domnule, direcția este greșită”.

87% dintre români, în ultimul sondaj pe care l-am văzut, spun că direcția este greșită, iar domnul Bolojan spune în continuare că ar trebui să continuăm cu lucrurile acestea de tăieri, de austeritate, pe care le numește reforme.

Când a venit domnul Bolojan la guvernare, cu PSD acolo, România avea a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 2 și ceva la sută. Astăzi, când vorbim, este ultima. Toate țările sunt pe plus la creștere economică, România este pe minus, alături de Irlanda, dar este ultima.

Ca urmare a acestor măsuri pe care domnul Bolojan s-a încăpățânat să le facă și să le păstreze, deși de mai multe ori am încercat să-i spunem că lucrurile nu merg în regulă, avem scăderea consumului, 12 luni consecutive, avem recesiune economică.

Nu mai suntem cum eram în 2009, când s-a întâmplat pe piața financiară din Statele Unite și a afectat toată Europa sau țările cu economie emergentă. Suntem într-o situație în care doar România și Irlanda au această recesiune economică.

Deficitul anul trecut a fost cu un punct mai mic decât deficitul guvernului anterior, unde au fost bani și pentru pensii, și pentru salarii, și pentru investiții și a fost și creștere economică.

Vă spun, de exemplu, că investițiile străine directe în România au scăzut anul acesta cu 82% față de anul anterior. Ce ne spune asta? Că nu mai suntem credibili, efectiv, nici față de investitori.

Doar taxe, taxe, taxe, scăderea consumului, scăderea puterii de cumpărare, inflație mare. România se duce într-o direcție greșită.

Un guvern cu puteri depline ar trebui să facă o rectificare de buget, pentru că nu poate să o facă Parlamentul la inițiativa unui grup de parlamentari. Au fost prevăzute la începutul anului, când s-a făcut bugetul, sume diferite pentru diferite investiții. Dacă s-au derulat, dacă a fost nevoie de suplimentare, dacă nu s-au derulat, dacă s-a mutat finanțarea din PNRR pe bugetul de stat, ele trebuie făcute printr-o rectificare bugetară.

Nu poate să facă un astfel de guvern. Suntem la jumătatea lunii septembrie și trebuie să avem, până la sfârșitul anului, așa cum spune legea, bugetul pe anul viitor.

A fost și una dintre condițiile pentru păstrarea ratingului.

Bun. Ca să te apuci să faci bugetul pentru anul viitor, trebuie să începi să porți discuțiile. Doi, tehnic, bugetul, ca să vină în Parlament, trebuie să fie la inițiativa Guvernului, iar un guvern interimar nu are dreptul la o astfel de inițiativă.

Nici alegeri anticipate nu poate să facă, ceea ce face ca această variantă, pe care multe partide o invocă, inclusiv dumneavoastră ați vorbit la un moment dat, să fie imposibil de pus în aplicare.

Este adevărat. Dar și acesta este tot un subiect de campanie pe care l-au scornit, ca să zic așa, și domnul Bolojan și oricare altcineva care accesează acest subiect.

Dar să revenim. În acest moment, situația în care suntem nu poate să continue la nesfârșit. Și rămânem într-un blocaj pe care l-au făcut toate partidele.

Noi am venit și am spus din decembrie până de Paști că nu ne simțim confortabili în această coaliție. Vrem să guvernăm pentru oameni, nu împotriva oamenilor.

Ne-am certat când am vorbit să mărim salariul minim pe economie. Am avut discuții, am amenințat că ieșim de la guvernare, am amenințat că nu votăm bugetul dacă nu se mărește pentru mame, dacă nu încercăm să scoatem CASS-ul pentru veterani. Știți toate subiectele de atunci.

Foto: Adevărul

N-am fi putut să continuăm într-o ceartă continuă cu un prim-ministru încăpățânat care crede că doar domnia sa știe cum e bine de făcut. Și cred că cel mai bine l-a descris, la un moment dat, fostul președinte Traian Băsescu. Nu sunt fan neapărat Traian Băsescu, dar a zis: „Să mărească taxele știe orice prost”. Hai să ne uităm dacă sunt și alte măsuri, așa cum am venit noi.

Atunci noi am ieșit de la guvernare. A rămas acolo, spun că nu pleacă de acolo nici cu apă fiartă, cum spuneau cei de la USR, și se vede efectul guvernării, care este la fel ca înainte.

În momentul în care am ieșit de la guvernare, am spus că suntem dispuși să reluăm discuțiile în cadrul coaliției, aceeași coaliție, atunci inclusiv cu USR, să regândim programul de guvernare, să ne uităm să guvernăm pentru oameni în condițiile în care să ne încadrăm în aceleași ținte macroeconomice, dar să vedem dacă putem să avem creștere economică, să avem mai multă bunăstare, să avem mai multe venituri la buget, ca după aceea să putem să le distribuim.

O luăm din sărăcie în sărăcie și mai tăiem încă o dată, și încă o dată, și încă o dată.

Blocajul a intervenit când PNL și USR au spus că nu mai fac niciodată niciun dialog cu PSD, nicio majoritate.

Nu era de așteptat, totuși? Dumneavoastră ați depus moțiunea de cenzură. În momentul acela, ne-am fi așteptat ca președintele, poate chiar în aceeași zi sau la un interval scurt, să vă cheme pe dumneavoastră, pe domnul Grindeanu sau o delegație și pe cei de la AUR și să spună: „Bun, voi ați dat jos Guvernul, faceți alt guvern”. Să treacă, să nu fim în criză politică. Dumneavoastră erați pregătiți în acel moment să intrați la guvernare din nou?

Alături de cine? Alături de cei de la AUR, de exemplu?

„Este o moțiune de cenzură pe care au asumat-o și PSD, și AUR, anunțată în același timp”

Dacă este alături de AUR, nu. Dar aveați o altă variantă care ar fi trecut?

La momentul respectiv am și spus lucrul acesta: nu este o coaliție între PSD și AUR, nu este un demers comun care să meargă mai departe, ci este o moțiune de cenzură pe care au asumat-o și PSD, și AUR, anunțată în același timp.

Mersul lucrurilor până la momentul respectiv se dovedea că și după aceea sunt la fel. Nu este un lucru în regulă și România nu merge pe direcția corectă.

Deci nu cu AUR, dar aveați un plan B?

La momentul moțiunii am și spus că nu merge mai departe nici noi, nici AUR. Adică nu este vorba că doar noi nu am vrut. Nici noi, nici AUR nu mergeam mai departe într-o idee de construcție a unui guvern comun.

Planul nostru, sau intenția noastră, a fost să ne reașezăm la masă, în cadrul coaliției, cu un alt prim-ministru pe care tot PNL să-l dea pentru restul de un an de zile care mai era, după care să vorbim de rotativa în care PSD să vină la guvernare, sau orice alte formule în care puteam să discutăm.

Președintele spunea că forțele pro-occidentale, care dețin astăzi majoritatea, dacă ar vota toate, ar putea să continue.

A fost apelul președintelui la dezescaladare. Am tăcut o perioadă, am tot luat, ca să zic așa, am fost criticați și tocați de PNL și USR. Am considerat că trebuie să scădem temperatura.

Am crezut că este un moment în care poate că nu este ușor de digerat și pentru ei o astfel de situație în care noi, legitim, cu voturile noastre, l-am ajutat să ajungă acolo pe domnul Bolojan. N-am mai vrut să-l girăm pe domnul Bolojan acolo și cu voturile noastre sau și cu voturile noastre, că nu doar ale noastre, l-am dat jos din această funcție.

Bun, dar dumneavoastră îmi spuneați ceva mai devreme că ați fi avut un plan B. Nu intrați la guvernare cu AUR atunci, după ce a trecut moțiunea.

Da, prima opțiune pe care am avut-o atunci a fost să rediscutăm în cadrul coaliției.

Un nou program de guvernare, cu un alt prim-ministru și să continuăm. Dar nu cu domnul Bolojan.

Era o decizie pe care PNL-ul și-ar fi putut-o asuma, atât timp cât noi spuneam că dorim să continuăm, dar trebuie să vedem. Sunt lucruri care ne apropie pe noi și cu PNL-ul, și cu UDMR-ul, și cu USR-ul. Măcar că vorbim de orientarea pro-occidentală, familiile noastre din partidele de la Bruxelles.

Sunt și lucruri care ne despart. Altfel, dacă am avea toți aceeași părere, înseamnă că am fi în același partid. Este clar că avem și viziuni diferite: unii de stânga, unii de dreapta. Unii vor să guverneze pentru cifre și împotriva oamenilor, noi vrem să guvernăm pentru oameni. Sunt lucruri care ne apropie și lucruri care ne despart.

Foto: Adevărul

Dar dacă l-ar fi desemnat pe domnul Grindeanu atunci, după ce ați fi dat moțiunea de cenzură, domnul Grindeanu ar fi venit cu o majoritate?

Domnul Grindeanu poate să vină cu majoritate dacă și alte partide devin alături de noi.

Dar ați fi avut o variantă, ar fi trecut acel guvern?

Să vă spun că PSD-ul în Parlament a intrat cu 21%. Sigur că așteptările de la noi, inclusiv în cadrul votanților, militanților sau simpatizanților noștri, sunt mai mari. Atât are PSD-ul în Parlament. Am intrat cu 21,7%.

Pentru că înțelegem că, dacă președintele a făcut o nominalizare în persoana domnului Tomac, practic v-a stricat jocul. Dumneavoastră ați fi avut un guvern care să treacă cu domnul Grindeanu, doar că el l-a nominalizat pe domnul Tomac.

Nu, nu, nu. Și nu vedem ideea că ne-a stricat jocul. Domnul președinte, de bună credință, a crezut ce l-a mințit domnul Bolojan.

Și pe dumneavoastră v-a mințit același domn Bolojan? Ați încercat să reluați dialogul cu PNL după ce a picat moțiunea?

Nu. Dialogul la momentul respectiv a fost la Cotroceni, în care domnul Bolojan a spus că ar vota un guvern tehnocrat, în care să nu fie PSD-iști, pentru o perioadă limitată de timp, ca să deblocăm situația.

Atunci aveam PNRR-ul la ușă și aveam nevoie de un guvern cu puteri depline, un guvern tehnocrat, tehnic, cum îi spunea domnul Bolojan.

După ce a fost făcută această nominalizare, în ideea în care PNL-ul ar vota, USR-ul ar vota, UDMR-ul nu cred că ar fi votat atunci, pentru că UDMR-ul era mai degrabă pe ideea unui guvern cu oameni politici în ministere.

Așa a fost discuția. Și PSD-ul, exista speranța ca PSD-ul să voteze. PSD-ul n-a zis nu la un astfel de subiect. Ne-am uitat și pe programul de guvernare și, probabil, dacă se ajungea la vot, PSD-ul ar fi votat un astfel de guvern tehnocrat să deblocheze situația, pe o perioadă limitată, până se așază lucrurile, până când se reduc tensiunile și se reduce temperatura între partidele politice, după care să depășim PNRR-ul și să mergem mai departe.

Domnul Bolojan, pentru că de asta spun că m-a mințit și că a mințit, a vrut să rămână la putere, să rămână paznic la cămară. Ghiciți cine stă în cămară: doamna Trăilă și domnul Ciucu. Și îi păzește, să nu-i vadă cineva când aprinde lumina.

Eu vă spun că am fost în acea situație în care, după ce a fost nominalizat domnul Tomac, în speranța că obține voturile, a spus: să nu fie miniștri PSD. Nu sunt. Să nu fie nici secretar de stat de la PSD. Nu sunt. Să nu fie nici prefect de la PSD. Nu sunt.

Nu putem să votăm un astfel de guvern că nu are susținere politică în Parlament. Pentru că ideea aceasta de a vota un guvern tehnocrat a venit de la domnul Bolojan, că ar vota în condițiile astea. Și atunci PSD-ul ar fi putut să fie parte a soluției, să susțină ca să depășim momentul sau să spună PSD-ul: „Nu votăm”.

Deci ar fi avut, teoretic, voturile PSD, PNL, USR, dar nu ale UDMR.

Minoritățile nu știu ce ar fi făcut până la final. Nu s-a ajuns acolo, mi-e greu să mă pronunț și nu este nici măcar dreptul meu să mă pronunț.

„Ce a făcut domnul Bolojan este treaba domnului Bolojan”

Deci nu puteți spune că ar fi trecut guvernul Tomac. N-a trecut. Mergem mai departe. Credeți că a fost o greșeală tactică din partea președintelui să-l nominalizeze pe domnul Veștea? Pentru că astfel, chiar dacă a creat o falie în PNL care să vă ajute inclusiv pe dumneavoastră, a fost o greșeală nominalizându-l pe acest om care nu a reușit să obțină susținerea din interiorul partidului, iar domnul Bolojan și-a securizat poziția?

Ce a făcut domnul Bolojan este treaba domnului Bolojan în interiorul partidului și nu știu dacă era important în decizia președintelui să vadă cine își securizează și cine nu își securizează poziția.

La momentul la care a fost nominalizat domnul Veștea, domnul președinte a spus în spațiul public că a avut și la momentul respectiv discuții rezonabile. Nu a zis chiar garanții, dar cumva se aștepta ca partidele să se fi angajat să voteze un astfel de guvern.

Poate că și în interiorul PNL mai mulți, pentru că și în PNL există cele două curente de gândire. Unul mai degrabă cu USR și celălalt, care este un PNL conservator, mai degrabă aproape de valorile populare din Uniunea Europeană.

Și atunci a existat o presupunere rezonabilă că domnul Veștea ar putea să strângă suficiente voturi, plecând probabil și de la discuția pe care am avut-o cu domnul Tomac, câte voturi îi lipseau domnului Tomac ca să poată să fie investit, și în ideea în care să depășim criza care putea să apară, tot pe presiunea de timp pe care o aveam, să poată să găsească numărul de voturi.

Foto: Adevărul

Care credeți că a fost greșeala domnului Veștea?

Dar de ce să spunem că a avut vreo greșeală?

Nu, ar fi trebuit să treacă guvernul, pur și simplu.

N-a avut susținere. Asta nu înseamnă că este o greșeală. Greșeli tactice nu vreau să le spun eu în spațiul public, dacă a făcut bine că s-a întâlnit cu ei sau cu altul.

A venit de bună credință, în ideea să deblocheze, pe un post care revenea PNL-ului, în speranța că poate și mai mulți parlamentari decât cei aproape 20 care au fost alături de domnia sa ar putea să-l susțină.

Era un moment în care pe domnul Bolojan îl susțineau toți boții și toți roboții și poate că, în interiorul PNL, atunci când te uitai pe Facebook, ți se părea că altcumva este trendul. Când ești pe stradă îl vezi într-un fel, când te uiți pe un device este în alt fel.

Și atunci a fost o speranță că vor reuși să găsească numărul de voturi ca domnul Veștea să treacă și să avem un guvern cu puteri depline.

Probabil că, dacă ar fi reușit să convingă UDMR-ul, ar fi fost mai bine. Credeți că decizia domnului Veștea de a negocia cu cei de la AUR și cu celelalte formațiuni mai mici, gen SOS, l-au îndepărtat de votul celor de la UDMR? Asta să fi fost greșeala, poate?

Nu sunt aici să fac o analiză tactică a domnului Veștea. A mers la AUR la invitația celor de la AUR. AUR cred că a jucat, ca să zic așa, cu o dublă capcană.

I-au tras o țeapă domnului Veștea?

Nu, nu, zic dublă capcană. În prima etapă spui: dacă vrei să iei voturi de la noi, vino să discutăm, să ne prezinți programul de guvernare. Nu mi s-a părut și nu mi se pare nimic greșit să te duci la invitația sau la solicitarea publică a unui partid, dacă vrea să stea de vorbă.

Probabil sperând ca cei de la AUR sau o parte dintre ei să-l voteze, pentru că apăreau în spațiul public oameni și parlamentari dispuși să-l voteze.

În momentul în care nu te duceai, respingeai orice fel de dialog și orice speranță că unii dintre parlamentarii de acolo te-ar vota.

După ce ai ajuns acolo să spui că nu mai votezi este o chestiune în care, dacă domnul Simion avea această idee de la început, ar fi trebuit să se poziționeze astfel încât să nu pună lucrurile în situația asta.

Sunt unele voci care susțin că cei de la AUR se joacă, practic, cu dumneavoastră, cei de la PSD. Ați simțit vreodată că se întâmplă asta?

Nu în cheia că se joacă.

Dacă fac un joc dublu, cumva?

Nu a avut cu noi o înțelegere foarte clară și pe care să spunem că este joc dublu.

Eu ce pot să spun clar, tare și răspicat este că domnul Bolojan este astăzi la guvernare, în ultimele patru luni de zile, menținut de votul domnului Simion.

A fost dat jos în prima etapă prin moțiunea de cenzură, după care, cu niște întâlniri secrete care au apărut în spațiul public la ceva timp, nu au mai devenit așa de secrete. La un moment dat nu au venit să spună asumat: „Ne-am întâlnit, asta este poziția noastră”.

S-a vorbit despre alegeri anticipate, cumva a mai apărut și subiectul suspendării. Dar în momentul în care, la investirea Guvernului Veștea, dacă AUR ar fi votat, nu vorbeam despre un vot pentru un guvern, ci despre un vot pentru deblocare și un vot care putea să ducă demersul până la îndepărtarea de pe funcția de prim-ministru a domnului Bolojan.

Putea să ducă demersul până la capăt și să plătească domnul Bolojan politic pentru toate lucrurile pe care le-a făcut împotriva românilor, spunem noi. Sigur, el poate să spună că le-a făcut pentru români.

A fost această înțelegere secretă, care n-a mai fost secretă și care, dacă astăzi continuă sau nu, este un subiect la care, în primul rând, ei trebuie să răspundă.

Sunt trei scenarii discutate în acest moment pentru rezolvarea situației politice din România

Păi și dumneavoastră credeți că ar fi o înțelegere? Sunt trei scenarii discutate în acest moment: alegeri anticipate, scenariul în care rămâne domnul Bolojan încă o perioadă îndelungată, pentru că nu se găsește o majoritate, și o variantă în care trece totuși un guvern cu dumneavoastră și alte formațiuni. Vom discuta și chestiunea aceasta. Credeți că varianta de mijloc, numărul doi, este posibilă? Cea cu domnul Bolojan interimar pe o perioadă mai îndelungată?

Eu cred că le putem analiza pe toate trei. Încep cu prima, alegeri anticipate. În momentul de față, dacă mâine se hotărăște toată lumea să le facem, mai devreme de șase luni de zile nu se poate implementa.

Sunt și niște legi, trebuie să te organizezi și pe diaspora. Au și oamenii din diaspora dreptul să voteze, trimiți acasă plicul, se înscriu într-un registru. Nu poți să spui: „Hai, veniți mâine, care puteți să votați și voi un nou Parlament”.

Bineînțeles, procedurile sunt: se respinge al doilea Guvern, consultarea președintelui, dizolvarea Parlamentului. Deci avem Guvern interimar și am avea și un Parlament dizolvat care ar mai avea ceva activitate până când se declanșează alegerile anticipate, cu un Guvern care nici nu știe dacă poate să dea hotărâri de guvern, măcar pentru organizarea alegerilor anticipate, organizarea de cheltuieli și lucruri de genul acesta.

Și șase luni de zile în care, în țara aceasta, fiecare dintre partidele politice va spune: „Ba din vina ta, ba din vina mea, ba vreau să dublăm alocațiile, vreau să scădem taxele, eu vreau, dar ceilalți nu vor, unii vor primarii în două tururi”. Am intrat într-o chestiune...

Scenariul cu domnul Bolojan interimar este foarte plauzibil.

Noi discutăm astăzi scenariul unu, vorbim acum de scenariul cu anticipate. Costul va fi unul enorm. Nu vorbesc și de costul... Nu avem bani să mărim alocațiile, nu avem bani pentru nimic altceva, dar avem bani să plătim campania electorală și organizarea alegerilor anticipate?

Eu spun lucrul acesta și n-aș vrea să se înțeleagă că PSD-ul fuge de anticipate. PSD tratează lucrurile responsabil.

Mâine, dacă sunt alegeri anticipate, conform sondajelor noastre, PSD ia de la 24% în sus, fără să vorbim de șase luni de campanie, de ce înseamnă mobilizarea PSD-ului, de cum stă PSD-ul înainte de alegeri și cum stă după o lună de campanie electorală, în condițiile în care am intrat cu 21%. Deci noi suntem mai sus astăzi în sondaje decât am fost data trecută.

Dacă ne uităm la PNL și USR, astăzi, când vorbim, USR a scăzut, PNL a crescut față de rezultatul de la alegeri, dar este pe un trend descrescător. Nu știu în șase luni de zile cât se duce trendul. Sigur că-l mai reinventează repede pe domnul Bolojan, mai aprinde altă lumină.

Speranța să ia mai mult decât au luat la alegerile parlamentare trecute, cu un procent, două mai mult sau chiar mai puțin, cred eu că rămâne în aceleași cifre.

Singurul lucru care se schimbă este că AUR va avea un procent mai mare, AUR capitalizează voturi care au fost la momentul alegerilor respective. Dacă socotim cât a luat AUR plus SOS, cam acesta este procentul pe care îl vedem astăzi și pe care l-ar putea obține AUR.

Foto: Adevărul

PSD ar avea peste 20% din voturi dacă s-ar organiza alegeri anticipate, potrivit lui Claudiu Manda

Deci, inclusiv în sondajele dumneavoastră, AUR are vreo 40%?

Nu, sub 35%. Nu vreau să intru în polemică. Noi avem sondajele noastre.

Noi venim să spunem... Știți că mai venea domnul Ciucu din două în două zile la podcasturi să ne spună cum a scăzut PSD într-un sondaj și că l-a dat jos pe Bolojan și ne miram și noi. PSD-iștii noștri ne cer să-l dăm jos pe domnul Bolojan, să ne decuplăm de acolo, facem acest gest și, dintr-o dată, PSD-iștii noștri se supără că l-am dat jos pe domnul Bolojan. Adică e logic.

Ce vreau să spun este că, dacă ne uităm la cum arată lucrurile, după aceste alegeri anticipate ne vom trezi în aceeași situație: PSD cu 24, 25, 26%, mai mult, mai puțin; PNL plus USR, 24, 25, 26, 27, 23, cât o fi; UDMR-ul, un 5, 6, până la 7% în mandate, pentru că vorbim de redistribuire; și AUR cu 30 și ceva la sută, probabil mai mult, că noi vorbim de voturi.

Adică ce a fost și la Parlamentul actual. Dacă am trece în zona aceasta de suveraniști, voturile s-ar împărți, fără să ne gândim că în șase luni de zile pot să apară partide noi sau pot să se reîncarce partidele care au depășit pragul.

Și care-i soluția după? Dacă ar fi anticipate și ar lua AUR 30% și ceva, cum spuneți dumneavoastră, și PSD-ul ar avea și el un 20% și ceva, iese o majoritate confortabilă. Dacă v-ar invita ei la putere, ați accepta?

Deja vorbim dacă sunt anticipate, dacă ia AUR atât, dacă ia PSD atât și dacă ne invită la putere. Sunt prea mulți „dacă” în acest moment.

Un partid serios gândește pe termen lung, dar nu răspunde pe termen lung. Dacă ne uităm la situația actuală sau la situația cum s-ar proiecta după alegeri, nu se schimbă mare lucru.

Și astăzi suntem într-o situație similară în care am putea să spunem că partidele suveraniste și cu PSD ar putea să facă peste 50%, cum și partidele acestea de centru-dreapta cu PSD ar putea să facă peste 50%, cum și AUR, PNL, USR astăzi au avut peste 50%.

Această soluție de anticipate, deși nu ne sperie, s-ar putea să ajungem acolo. Eu spun aceasta mai degrabă ca un semnal de alarmă: dacă se va ajunge acolo, PSD o spune așa: nu ne e frică, nu ne agățăm de ideea că să nu facem doar pentru faptul că vrem să fim responsabili, dar atenționăm că lucrurile vor degenera mult și că cine vrea să le declanșeze trebuie să înțeleagă că România va plăti niște costuri ca țară, în primul rând.

Și în cazul în care ar rămâne Ilie Bolojan, chiar și dacă am avea alegeri anticipate, ar rămâne încă șase luni cel puțin.

Și după șase luni de zile poate să fie încă mult timp de acum înainte premier. Intrăm în scenariul doi, în care spuneați că domnul Bolojan poate să rămână cât mai mult.

Dacă își dorește să rămână acolo, dacă își păstrează în continuare înțelegerea cu AUR, că nu îl va vota niciun alt guvern AUR-ul, și atunci nu se poate construi o majoritate, rămâne acolo.

Și dacă se fac anticipate, ca să închidem primul subiect, și rămânem cu o distribuție de mandate așa cum v-o spuneam mai devreme, atât timp cât nu se construiește o majoritate, domnul Bolojan rămâne interimar până pleacă de acolo, când se investește un nou guvern.

Scenariul doi, în care ar putea să rămână domnul Bolojan o perioadă lungă de timp, nu este un scenariu pe care să-l dăm la o parte.

PSD-ul, după cum ați văzut, am spus și nu ne-am agățat de putere. În momentul în care am spus că ne despărțim, au plecat și miniștrii noștri, și secretarii de stat, și prefecții.

Suntem într-o poziție în care... Nu mai suntem în această guvernare. Dar vă spun că deja România o ia la vale. Deja situația celor care spun că direcția este greșită este din ce în ce mai mare. Dacă s-a ajuns la 87%, cât mai e, cât ar mai trebui? Câți români ar trebui să-ți mai spună că direcția nu este bună ca să încerci să te gândești că trebuie să faci un pas să deblochezi, un pas responsabil inclusiv din partea domnului Bolojan?

Bun. Să revenim totuși la scenariile posibile.

Dar vă spuneam că nu o să avem nici buget. Nu o să avem nici buget, ceea ce ar fi foarte rău.

Dumneavoastră nu excludeți posibilitatea ca domnul Bolojan să rămână interimar încă mult timp de acum încolo?

Dacă v-aș spune într-un fel sau altul, ați interpreta-l cumva ca știre.

Nu, nu, e pragmatic acum.

Îți spun că există, în cele trei scenarii, am discutat trei scenarii. Pe primul l-am discutat, pe al doilea există astăzi în derulare și există cel de-al treilea, în care forțele politice din Parlament, că sunt cele din jurul domnului Siegfried sau cele din jurul PSD, să încerce să găsească o majoritate.

Atunci este sigur că trebuie ca unele partide să fie mai flexibile decât s-au anunțat la un moment dat, în așa fel încât să avem un guvern, fie un guvern pe o perioadă limitată de timp, să deblocăm situația până se mai așază temperatura, fie un guvern până la sfârșitul mandatului din 2028, în așa fel încât să putem să funcționăm ca țară, cu guvern cu puteri depline și cu măsuri pe care trebuie să le ia.

Astăzi, când vorbim, guvernul Bolojan nu ia măsurile pe care, dacă le ia, România merge prost și mergem în continuare în condițiile în care nu-l mai încurcă PSD-ul.

Este posibil ca Bolojan să rămână mult timp premier interimar

Așa, am rămas cu două variante plauzibile.

Trecem la a treia variantă.

Numai puțin. Deci, ca să facem o recapitulare: o variantă plauzibilă este cea în care Ilie Bolojan mai rămâne multă vreme de acum încolo interimar, pentru că nu reușiți să adunați o majoritate.

Este plauzibil. Este, din punctul nostru de vedere, plauzibil. Făcând un calcul, varianta este așa: domnul Bolojan va rămâne interimar până când nu o să mai fie interimar, până când o să fie un guvern care să-l înlocuiască.

Acest guvern care să-l înlocuiască poate să vină în trei zile, în 30 de zile sau într-o perioadă foarte lungă.

Și care ar fi condiția să se întâmple așa de repede?

Ca partidele care sunt astăzi în Parlament, o parte dintre ele, să găsească o soluție în jurul unui proiect politic, așa cum PSD-ul vine și spune, și să poată să găsească o majoritate.

Aici începusem în scenariul trei. Nu văd în zona de dreapta intenția de a construi o majoritate cu care să vină în fața președintelui să spună: „Uite, am reușit, avem 233 de voturi și hai să mergem să avem un guvern cu puteri depline”.

Vă referiți la varianta USR, UDMR, PNL cu domnul Mureșan?

Mă refer la varianta PNL-USR, pentru că mie mi se pare că sunt la fel. Mai e doar un pic de timp până când își ia rucsacul în spate toată lumea de la ei, trotineta și curcubeul.

Deci cu varianta Siegfried Mureșan, cu sau fără UDMR?

În zona aceasta de partide de dreapta, UDMR-ul nu-l văd la fel ca PNL și USR. UDMR-ul mi s-a părut, așa l-am văzut când eram în Senat și cum dialogam, și asta este părerea mea, că nu gândește emoțional, ci rațional.

Ei sunt totuși constructivi, nu destructivi. Adică, într-un moment în care ar fi nevoie de responsabilitate, te poți aștepta la responsabilitate din partea lor să voteze un guvern sau să voteze un program de guvernare.

Înțeleg că a fost o discuție dintre președintele PSD și domnul președinte.

Mai mult decât chestiunea aceasta pe care o vedem la domnul Fritz, PSD-ul nu mai e bun. Când era la guvernare, era bun, mai era etic. Și atunci spuneam așa că în zona aceasta de dreapta n-am văzut decât...

Au venit și au spus că este domnul Mureșan. Primul lucru pe care l-a făcut domnul Mureșan a fost să înceapă să critice PSD-ul. E clar că nu vrea să fie votat. Din momentul în care te apuci să critici, nu vii să spui: „Hai să începem un dialog, hai să vedem pe ce subiect”.

Și atunci nu văd cumva posibilitatea să coaguleze în zona de dreapta un număr de 233 de voturi.

Și atunci există cealaltă variantă, în zona de centru-stânga, dar nu vorbim de doctrină, în jurul PSD, posibilitatea să strângem 233 de voturi cel puțin.

Haideți să vorbim, cum s-ar întâmpla asta matematic? Ar fi PSD, evident, ar fi reprezentanții acestor grupuri și aici este o discuție. Vom vedea. UDMR? Vă bazați pe UDMR, apropo?

Cred că ar fi așa cum spuneți dumneavoastră: PSD, grupurile politice mai mici pe care le-am văzut, PACET, care și-au exprimat disponibilitatea de a fi într-o astfel de construcție, UPR, care și-a exprimat disponibilitatea. Cu unele dintre ele avem și un protocol.

Grupul minorităților, UDMR, dacă dorește să vină și, cumva, dacă așteptăm, repet, dacă așteptăm responsabilitate, mai degrabă o așteptăm de la UDMR decât din partea celor de la USR, spre exemplu.

Și cred că pot să existe voturi, nu ca partid politic, ci din PNL și din USR și poate și din alte partide politice, pentru că colegii parlamentari pot să gândească că este un moment în care...

Îi aveți pe acești așa-numiți conservatori din PNL.

Dacă doamna Gorghiu a spus chestiunea aceasta, sunt sigur că se bazează pe ceva.

Dar ar face parte și ei din guvern?

Este prea devreme să vorbim astăzi de numele din guvern. Noi nu am spus. PSD-ul nu s-a cramponat nici măcar de numele de prim-ministru.

Noi spunem că, dacă există disponibilitate să construim o majoritate în jurul PSD și am putea să avem o nominalizare de prim-ministru alta decât Sorin Grindeanu, nu ne opunem.

Nici nu spunem da la orice nume, dar nu ne opunem, dacă se vorbește despre asta.

A fost la un moment dat și ideea de guvern minoritar PSD, care să fie votat la investire, după care să rămână într-o structură monocoloră minoritară PSD, unde clar că, dacă se pune așa, candidatul nostru pentru funcția de prim-ministru este Sorin Grindeanu.

Ce vreau să vă spun este că eu citesc un vot pentru un astfel de guvern mai degrabă ca pe un vot de responsabilitate. Nu un vot împotriva domnului Bolojan, nu un vot pentru PSD, nu un vot pentru o construcție dintr-un fel sau altul, ci efectiv singurul partid care încearcă în acest moment, prin dialog, să găsească un număr suficient de susținători în Parlament care să sară de 233 pentru a putea avea investirea unui guvern cu puteri depline pare că este PSD.

Repet, AUR spune un singur lucru: vrem anticipate, vrem suspendare, știm ce vrem.

Ce le-ați oferit celor de la UDMR ca să voteze un astfel de guvern? Pentru că ei au spus că nu vor cu AUR și este de înțeles. Și înțeleg că nici dumneavoastră nu vreți cu AUR. Dar nu vor nici cu SOS. Și ce alte condiții ar mai fi? Ce le mai puteți oferi celor de la UDMR pentru a vota?

Eu nu cred că discuția poate să plece de la ce oferim, ce nu oferim. Noi nu am vrea să pornim de aici.

Noi am vrea să pornim discuția de la un program de guvernare, de la nevoia reală de a avea un guvern cu puteri depline, de la nevoia reală de a avea în fața partenerilor europeni un guvern stabil, parteneri de dialog pe un termen lung, în așa fel încât să depășim această situație în care stăm la Palatul Victoria fără a putea să facem, să dăm ordonanțe de urgență și tot ce trebuie.

Mai ales că vin niște momente în care este exclusiv atributul Guvernului să facă, așa cum o spuneam mai devreme, proiectul de buget.

Mie mi se pare că domnul Bolojan conduce așa o mașină, stă agățat de volan, din care sar piese în fiecare zi și știe că peste patru luni, șase luni sau peste o anumită perioadă de timp, efectiv se va dezintegra.

 Bolojan, numit încăpățânat, mincinos și fără viziune despre economie

Pe de altă parte, dumneavoastră vorbiți foarte mult despre Bolojan, pe care tot dumneavoastră l-ați dat jos.

Haideți să privim spre viitor, să vorbim mai puțin despre domnul Bolojan, să vorbim despre ce vreți dumneavoastră să facă PSD.

Este adevărat, dar eu o spun în felul următor: acum, dincolo de faptul că este o critică la adresa domnului Bolojan, încăpățânat și mincinos și fără viziune despre economie, da, dumneavoastră este interimar, știți?

Da.

Dar ce se spune este așa: ca să deblocăm, într-o cheie de genul ăsta aș citi votul unor partide politice sau votul unor politicieni, și anume să nu ajungem și mai departe cu această criză, să nu ajungem în situația în care să nu avem buget în anul 2027, să nu avem...

Agențiile de rating, apropo de ce vorbeam la început, agențiile de rating Fitch spun că anul ăsta o să avem o descreștere economică, o să avem minus 0,7%.

E adevărat, dar vedeți dumneavoastră, vorbind doar despre domnul Bolojan, pentru publicul din România, cei care urmăresc aparițiile dumneavoastră, podcasturile, emisiunile, se poate înțelege că dumneavoastră nu aveți majoritate. Dacă nu vorbiți despre planurile de viitor, ci vorbiți doar despre Bolojan, eu asta pot să deduc: că dumneavoastră nu aveți majoritate, nu veți ajunge la putere.

Pentru că vă concentrați doar la o parte din ce am spus. Mai devreme am spus exact așa: avem zece măsuri în jurul cărora vrem să construim un program de guvernare, avem disponibilitatea de a ne întâlni cu partide mari, mici din Parlament și ne-am întâlnit și cu grupuri politice, minorități.

Avem speranța sau credem că până la sfârșit vom reuși să fim peste 233 de parlamentari care să asume, ca să spun așa, a priori că ar vota un guvern, dar vorbim de măsuri de guvernare, nu neapărat astăzi de care sunt ministerele, către cine, câți, cum.

Foto: Adevărul

Deci acum n-aveți majoritate.

În contextul în care PSD-ul singur n-are majoritate. PSD-ul singur are aproximativ 20% în Parlament. De aici încolo, până la peste 50%, trebuie ca și alte partide politice sau parlamentari din alte partide să poată spune că achiesează la un astfel de proiect.

Cheia este UDMR. Credeți că UDMR-ul va intra în tabăra dumneavoastră?

Nu pot eu să răspund în numele UDMR. Eu pot să spun că, într-o majoritate de 233 cu UDMR, dacă ar veni alături, am cumva speranța unui vot rațional al UDMR și responsabil, pe care nu-l văd în alte părți.

Asta vă spun: ne uităm la un anumit partid politic care preferă mai degrabă orice, ca să spună că singura soluție este anticipata.

Am înțeles. Și ce faci după? Pentru că, în interiorul PNL, să spunem, și ei vorbesc despre anticipate. Ok, ce facem după? Păi după facem tot împreună PSD cu PNL.

Credeți că mai e loc de PSD plus PNL?

Eu spun lucrul acesta: este adevărat, sunt discuții pe care le auzim și noi de la colegii parlamentari, cu alți colegi parlamentari din PNL, ce se discută la nivelul Parlamentului. Nu este o decizie internă.

Să înțelegem că sunt oameni în PNL care s-ar întoarce alături de dumneavoastră la București.

Să înțelegem că nu vin să pună pe masă un proiect. Dacă facem anticipate mâine, se va degaja o forță politică, o forță care va avea peste 50% și care va guverna, ea, cu votul investit al românilor?

Nu.

Nici AUR nu face peste 50%, nici din voturi și nici din mandate. Și atunci rămân în aceeași situație.

Că și astăzi, dacă s-ar alia combinații de trei luate câte două, ar putea să facă o majoritate.

Ce spuneam mai devreme este că PSD-ul încearcă să construiască această majoritate. E clar că unele partide de la care ne-am dorit să existe un vot favorabil pe un program, pe un proiect, nu intrăm, nu spunem astăzi: „Ofertă publică, oferind trei ministere către partidul X”.

Noi nu intrăm în discuția să punem oamenii înainte de proiect, politicienii și posturile, nu oamenii.

Lucru pe care, de exemplu, dacă vă uitați la PNL și USR, asta fac. Se ceartă în continuare că nu știu ce posturi nu au mai primit în plus, că li s-au luat niște posturi.

Și, doamnă asta, acum vorbiți numai de domnul Bolojan. Eu vă întreb de PSD, mi-l pomeniți numai pe domnul Bolojan.

Tot discuții despre... Bun, bănuiesc că dacă-l lăudam, mă lăsați mai mult.

Nu, dar înțelegeam totuși să vorbim despre ce faceți dumneavoastră când noi ne uităm către PSD.

Este foarte consecvent. Are o singură idee și merge până la capăt.

Haideți să vorbim puțin și despre propunerile de premier, că aici avem mai multe variante. De unde a apărut numele domnului Niculescu? Vi l-a spus domnul președinte?

Este o propunere domnul Niculescu sau este doar în presă? Eu vă răspund: mă întrebați pe mine, vi l-am spus eu dumneavoastră? Dacă cineva l-a spus în spațiul public, trebuie să spună și de unde.

A apărut pe surse. Dumneavoastră, cei din PSD, știați de domnul Niculescu sau ați aflat de domnul Niculescu tot așa, din presă?

Noi, cei din PSD, am spus așa: în momentul în care se dorește sau putem să găsim voturi pentru a avea un guvern minoritar, avem candidatul nostru.

În măsura în care putem să ne așezăm la masă și să-i prezentăm președintelui o astfel de majoritate și că de acolo se degajă un alt nume decât Sorin Grindeanu, într-o construcție mai largă este un subiect la care răspundem.

Dacă președintele României va face o nominalizare și noi putem să spunem că, după ce auzim numele, ne întâlnim, discutăm intern, decidem cu toți colegii și vom spune dacă îl susținem sau nu.

Cum a fost și în cazul Tomac. Noi nu am spus, am făcut ședință și am spus că îl votăm pe Dumnezeu. Ne-am întâlnit, am înțeles, am văzut și programul de guvernare și am spus poziția noastră în spațiul public.

Am fi votat un astfel de guvern Tomac, ne-am fi dorit să poată să obțină voturile, așa cum ni se promiseseră. Și atunci nu mai eram în nicio discuție de genul ăsta.

Îmi cer scuze că mă mai spun încă o dată despre domnul Bolojan, că este un mincinos, dar în situația aceasta suntem. Și atunci PSD-ul nu poate să spună înainte: dacă ar fi Ionescu, zicem da, dacă ar fi Popescu, zicem nu.

Dar a fost o discuție în partid în ceea ce îl privește pe domnul Niculescu, o ședință de genul ăsta: „Ce facem cu omul ăsta? Cine e?”

Nu. Și nici nu avem cum să facem noi întâlnire la partid, că a apărut o informație pe surse.

Nu v-a spus domnul președinte, nu a existat o comunicare formală sau informală din partea domnului președinte în care să apară numele domnului Niculescu, să înțeleg? Nu. Și nu a vorbit cu domnul Grindeanu să-i spună: „Auzi, măi, Sorine, băiatul ăsta, Luca Niculescu, ți se pare ok?” N-a existat o astfel de comunicare.

Ce comunicare a existat între președintele României și președintele PSD este o chestiune la care trebuie să vă spună probabil domnul președinte sau Sorin.

Dar fiind o discuție informală, în care în dialog se căutau soluții, pentru că președintele prima dată când a investit a făcut așa, ca pe formule matematice, condiționalități: X ar vota un guvern, dar să nu fie Y, Y n-ar vota un guvern, dar să fie celălalt.

Și a ajuns la concluzia că un guvern pe care PNL-ul l-ar vota, tehnocrat, și PSD exista speranța că l-ar vota. Uite, trece.

Deci să înțelegem că numele domnului Niculescu a apărut într-o discuție explorând mai multe variante.

Nu am spus asta. Ce s-a discutat acolo nu am de ce să spun în spațiul public ce s-a vorbit acolo.

Din păcate, s-au spus niște cuvinte grele aici. O să vă rog să nu le mai folosim. Niște apelative la adresa domnului Bolojan. V-aș ruga să nu le mai folosiți. Care? „Mincinos”, ceva mai devreme. Este o jignire.

Atunci vă rog să mă ajutați, că eu am fost cu matematica și informatica. Ajutați-mă să folosesc un cuvânt în limba română care descrie un om care promite ceva și nu se ține de cuvânt.

Un cuvânt care să nu fie jignitor.

Vă rog, ajutați-mă. Sunt convins că îl veți găsi. Dacă termenul „mincinos” este un termen care îl jignește, am înțeles.

Ajutați-mă să spun un termen care nu îl jignește ca să descriu o persoană care se duce la președintele României și îi spune: „Aș vota un guvern tehnocrat, Tomac, ca să depășim criza pe o perioadă eventual limitată de timp, cu niște condiții privind reforme, deficite etc.”, după care a spus că nu mai votează.

Foto: Adevărul

Domnul Nazare este o variantă de premier? 

Revenind la discuția legată de domnul Niculescu, înțeleg că este o variantă. Domnul Nazare este o variantă de premier? S-a discutat, s-a pronunțat numele lui?

V-am spus și mai devreme: PSD-ul nu comentează nume apărute pe surse.

În momentul în care președintele face o nominalizare, vom discuta despre programul de guvernare, dacă sunt introduse măsurile noastre și atunci ne vom poziționa.

Noi avem totuși ca decizie internă că vom vota un guvern PSD sau un guvern din care PSD face parte. De aici încolo și măsurile pe care le avem. Dacă putem să construim în acest sens, că este un nume sau că este celălalt nume de prim-ministru, sigur că sunt discuții de purtat.

Vă întrebam asta pentru că, la un moment dat, zicea cineva: „Domnule, numele lui Alexandru Nazare apare foarte des”, doar că pe el nu l-a întrebat nimeni niciodată.

Și în cazul celălalt poate că domnul Niculescu, poate că a fost la fel. Nu știu.

Între momentul Veștea și momentul acesta în care purtăm noi discuția, a mai existat un moment, vă întreb acum din culise, în care președintele a fost aproape să facă o nominalizare, dar nu a făcut-o pentru că un partid sau un lider politic s-a răzgândit?

Dacă mă întrebați din culise, de ce credeți că v-aș și spune?

Ar fi relevantă discuția pentru că putem să ne gândim că a mai fost o încercare. Președintele este foarte atacat de multă lume că nu se grăbește și de asta mă gândeam că poate, totuși, președintele, fiind de bună credință, cum spuneați și dumneavoastră, a încercat, dar nu s-a putut.

Nu pot să confirm, nu pot să infirm. Nu este un subiect de culise pe care să-l dezbat eu aici, despre ce s-ar fi întâmplat.

Dar eu pot să confirm ce spuneați mai devreme: că președintele, de bună credință, nu vrea să meargă cu un experiment de genul: „Uite, puneți-l pe X, că poate strânge voturile. Puneți-l și pe Y, că poate strânge și Y voturile. Hai să facem anticipate, că poate iese într-un fel”.

Nu. Totuși, de la înălțimea funcției trebuie să te comporți responsabil. Și a spus-o foarte clar.

În momentul în care există bănuiala rezonabilă, ca să zic așa, că un candidat poate să strângă un număr de 233 de voturi și, când vorbești de bănuială rezonabilă, există un dialog cu partidele sau cu parlamentarii care ar spune că ar vota un astfel de guvern, atunci face nominalizarea.

Altfel, ne-am trezi doar cu încă un moment din acesta de zece zile de discuții în spațiul public, că e Ionescu la ministerul cutare, că e Popescu, că s-au gândit, că s-au răzgândit, cu un program de guvernare intrat în Parlament, nu trece și o luăm de la capăt. Cu ce ne-ar ajuta un astfel de experiment?

Cine ar avea mai multe șanse să strângă voturile necesare în Parlament? 

V-am spus mai devreme: 1. Sorin Grindeanu, 2. Alexandru Nazare, 3. Luca Niculescu. Cine ar avea cele mai mari șanse dintre cei trei?

Eu cred că, dacă începem să vorbim și de Tony Blair și de Mourinho, începem să-i analizăm pe toți.

Eu vă spun altceva. Dacă există astăzi o preocupare și o intenție de a debloca situația, de a nu avea acest guvern și de a putea să ne așezăm totuși, să se așeze țara cu un guvern cu puteri depline care să funcționeze, PSD-ul este parte activă în acest proces, este interesat să facă parte din acest proces și are și, cumva, cred că este singura zonă dintre cele trei, așa cum vă spuneam, care are și șanse să facă.

Dar sigur că trebuie să fie și alte partide politice de acord.

Pentru că, și vă mai spun încă o dată, în zona PNL nu există 160-170 de voturi. Și nu există mai mult. Ca să zic așa, propunerile acelea pe care le-am văzut, de copii mici: „Hai să punem un prim-ministru care să stea doi ani de zile, un an unii de la guvernare, un alt partid de la guvernare. Hai să punem o chestiune în care votați-ne voi pe noi, că ne votăm și noi pe voi”.

Acestea sunt chestiuni pe care nici măcar nu le-am luat în considerare, cel puțin eu, ca fiind propuneri serioase.

Ori asumăm ceva, considerând că este un moment important pe care trebuie să-l traversăm, ori, dacă nu, rămânem în situația asta.

Dintre cele două zone, stânga-dreapta, sau conservatoare-progresiste, zona aceasta PSD are șanse să strângă și încearcă un dialog în acest sens.

Până la 1 octombrie este posibil să avem un guvern care să treacă de Parlament?

Mă întrebați altcumva. Suntem în scenariul în care domnul Bolojan va rămâne mult și bine. Acum, nu știu ca termen.

Teoretic, dacă există un „da” sigur din partea, nu știu, hai să spunem, a UDMR, lucrurile ar putea să fie declanșate. Și există aceste proceduri constituționale.

Probabil că, în prima etapă, ar trebui să reiasă pentru președinte că există deja perspectiva unei majorități de peste 233.

Eu am făcut o declarație la un moment dat și am făcut-o cu speranța aceasta că, cumva, din zona responsabilă și echilibrată am putea să găsim, adică de la UDMR, voturile și atunci putem să spunem că există un calendar de zece zile, 12 zile, consultări formale, informale, decret, program de guvernare, vot de investitură, audieri în Parlament și vot de investitură.

Deci acum sunteți în punctul în care încă se mai poartă discuții cu UDMR?

Suntem în... Cred că toată lumea discută cu toată lumea. Adică eu sunt sigur că și PNL-ul încearcă să discute eventual cu AUR.

Rămâne cum am stabilit: anunțăm că sunt anticipate, nu votați vreun guvern ca să rămânem noi aici.

Deci și dumneavoastră sunteți în discuție cu UDMR? Și undeva, când vă veți hotărî, vom avea un semnal și vom vedea că mergeți la Cotroceni.

Dacă și PSD, și UDMR ar agrea o astfel de formulă sau dacă se degajă o altă soluție, PSD-ul nu spune nu la alte soluții.

Cu siguranță, soluția „votați numai pe mine, să fiu acolo, că după aia vă promit eu că vă votez data viitoare” nu este.

Fritz este și dumneavoastră, este o propunere de premier mai nou?

Fritz, între ghilimele, vorbesc de... Credeam că a apărut cineva nou pe listă. După Luca Niculescu a apărut și domnul Fritz.

Asta era într-adevăr breaking news. Mulțumim foarte mult, Claudiu Manda a fost alături de noi. Așteptăm fum alb, nu-i așa, de la Cotroceni. Mulțumim foarte mult!