Cine sunt parlamentarii Alianței „Întâi România" și care este scopul ei: „Practica asta a mai fost folosită pentru a mai răsturna majoritățile"
0La începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare, mai mulți foști deputați și senatori ai partidelor suveraniste POT și SOS România anunțau înființarea a două noi grupuri parlamentare, unul la Camera Deputaților și unul la Senat. Grupul parlamentar oferă o serie de beneficii, inclusiv acces la funcții în conducerea celor două camere și în comisii, însă deputații și senatorii desprinși de SOS și POT sunt deocamdată doar o „armată” fără coeziune.
Două solicitări de înființare a unor grupuri parlamentare au fost înaintate la Camera Deputaților și la Senat la începutul lunii septembrie. Cererile au fost depuse de foști membri ai SOS și POT, fiind vorba despre 10 deputați și 11 senatori, acum membri ai Alianței Întâi România, un pol suveranist respins de către conducerile celor două partide.
Potrivit informațiilor „Adevărul”, la Senat, foștii reprezentanți ai SOS România au obținut redenumirea grupului de partid în „Pace”. Aici urmează însă să fie analizată cererea șefei SOS, Diana Șoșoacă, de desființare a grupului. La Camera Deputaților, solicitarea de înființare a grupului „Independent” a fost trimisă spre analiză în comisia de regulament.
Cine sunt membrii Alianței Întâi România
Formarea Alianței "Întâi România" a fost anunțată imediat după alegerile prezidențiale din luna mai, în contextul unor plecări în masă din partidele POT și SOS România. În cazul POT, plecările au dus la desființarea grupului de la Senat, iar în cazul SOS România, senatorii au preferat să rămână pentru a folosi grupul partidului, fiind excluși ulterior de Diana Șoșoacă.
Alianța a apărut ca un pol suveranist pro-UE în Parlament, care își propune promovarea unei politici suveraniste, dar aliniate la valorile europene. La consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Cotroceni, aceștia au mers cu propriile propuneri. Fostul senator SOS România Dorin Silviu Petrea anunța atunci că alianța este dispusă să susţină viitorul guvern dacă va lua măsuri radicale pentru dezvoltarea economiei româneşti, formulând o solicitare pentru mai multe reforme necesare: administrativ-teritorială, în domeniul justiţiei, în educație, sănătate și reforme pentru capitalul românesc și pentru IMM-uri. „Nu suntem de acord cu creşterile de taxe şi de impozite şi presiunea să vină tot pe umerii românilor, pe umerii salariaţilor şi pe umerii mediului de afaceri”, a menţionat atunci Petrea.
Foști membri ai PRO România
Grupul de la Senat este condus de Petrea Dorin Silviu, senator intrat în Parlament pe lista SOS Brăilă. Înainte de a obține mandatul, a lucrat la un dealer auto din județ. A mai candidat de pe prima poziție pe lista PRO România în alegerile din 2020, însă atunci nu a reușit să intre în Parlament.
Tot pe listele SOS a intrat și senatorul Liviu Fodoca, care a fost ales în circumscripția nr. 33 Sălaj, înainte având o firmă de construcții. Pe lista pentru Ialomița a intrat în Parlament Gheorghe Adrian Peiu, observator de fotbal pentru Liga a III-a. Peiu a fost exclus anterior din două partide, AUR și PRO România, unde fusese consilier local. Clement Sava a fost asistent în Parlamentul European, iar acum a obținut un mandat de senator în circumscripția Constanța. Rodica Cușnir este avocat de profesie ți a intrat pe listele din circumscripția Suceava. Cristian Bem a câștigat un mandat în județul Vaslui la redistribuire, iar Cerva Nadia pe listele din București.
Juristul Ninel Peia a intrat pe listele pentru județul Prahova și a fost ales chestor în Biroul Permanent al Senatului din partea grupului „Pace”. Ioan Cristian Rusu a obținut mandatul pe listele pentru județul Călăraşi, deși a lucrat până acum la o companie din Popești Leordeni și are mai multe apartamente în Sinaia, potrivit declarației de avere. Borțun Ștefan a obținut mandatul de senator pe listele POT Tulcea, anterior fiind consilier local în Măcin, județul Tulcea. Acesta candidase și la funcția de primar. Pe listele POT a mai intrat în Parlament și Onea Olga, în circumscripția Galați.
La Camera Deputaților, cei care au cerut înființarea noului grup sunt: Simu Aurora Tășică (POT Cluj), Albu Dumitrița (POT Diaspora), Csillag Andrei (POT Bistrița Năsăud), Groza Călin (POT Maramureș), Pîclișan Gheorghe Petru (POT Botoșani), Vargă Mariana (SOS București), Plopeanu Rodica (SOS Buzău), Făget Mădălin Laurențiu (SOS Constanța) și Ciubuc Ciprian (SOS Neamț, fost AUR). Popa Dorin (POT Argeș) a trecut la PSD între timp.
O „armată” fără coeziune
Profesorul Radu Carp explică faptul că parlamentarii celor două partide sunt „o armată de strânsură alcătuită în ultimul moment”, care nu are o coeziune internǎ:
„Aceste partide suveraniste sunt foarte instabile, în sensul că ele sunt bazate pe un șef care nu răspunde solicitărilor. Așa s-a întâmplat și în cazul PPDD, de exemplu, imediat după ce a intrat în Parlament au început anumite convulsii, pentru că aici apare o contradicție. Cei care sunt aleși vor să fie mai independenți după ce au fost aleși, au tot dreptul să fie, pentru că ei reprezintă, de fapt, circumscripția lor, pe când partidul care i-a trimis în Parlament insistă ca ei să facă expresiv politica liderului. (...) De aceea apar aceste anomalii, adică persoane care pleacă din partid votează la fel cu partidul pentru că nu și-au schimbat opiniile și speră ca la un moment dat partidul respectiv să aibă o nouă conducere. Sunt captivi, nu au unde să meargă, opiniile lor nu coincid cu cele ale partidelor aflate la guvernare”.
„Practica asta a formării de grup parlamentar a mai fost folosită pentru a mai răsturna majoritățile în politica românească” – George Jiglău, politolog
POT și SOS sunt „două partide care au fost pasibile să fie părăsite repede de mulți dintre cei care au intrat”, explică politologul George Jiglău pentru „Adevărul”. Plecările din cele două formațiuni par însă a veni mai degrabă pe fondul rivalităților din partide:
„Nu cred că putem să vorbim despre grupul ăsta ca fiind o contrapondere la AUR plus SOS, plus POT, câtă vreme ei se comportă ca AUR în Parlament sau ca cele trei partide în Parlament în continuare, votează la fel și au și o denumire, un titlu care arată că nu sunt în vreun fel diferiți față de partidele din care au venit. (…) E clar că sunt niște oameni care au o anumită volatilitate, să zic așa ideologică și în anumite situații probabil că ar putea fi atrași, dar, pe de altă parte, felul în care se intitulează, în primul rând, mi se pare că nu îi face foarte atractiv. (…)
Acum, trebuie spus, într-adevăr, practica asta a formării de grup parlamentar a mai fost folosită pentru a mai răsturna majoritățile în politica românească. UNPR-ul de pe vremuri e cel mai bun exemplu. S-au rupt din PSD cu generalul Oprea și au susținut PDL-ul în Parlament, a fost o manevră de succes la vremea respectivă. Pe de alta parte, vorbeam despre generalul Oprea, despre Marian Sârbu, deci oameni din PSD care aveau foarte multă experiență politică și cred că și un pic mai multă tracțiune într-un partid”.
Se încarcă comentariile...
