Analiză Cine poate salva Bucureștiul? Portretul candidatului ideal pentru Capitală
0Sondajele care au măsurat pănă acum intenția de vot pentru Primăria Capitalei îl dau favorit pe social-democratul Daniel Băluță, care ar putea fi desemnat de colegii săi să candideze. Cătălin Drulă, candidatul anunțat al USR, dă semnale că ar putea avea un as în mănecă, susținerea fostului primar, Nicușor Dan, reales cu 48,4% din voturi, dar care acum ocupă poziția de președinte. Analiștii arată însă că elementele care vor influența cursa vor fi cu totul și cu totul altele.
Guvernul a stabilit oficial organizarea alegerilor pentru Primăria Generală a Capitalei duminică, 7 decembrie. Campania va fi însă una redusă la jumătate. Astfel că va începe pe 2 noiembrie și se va încheia cu 24 de ore înaintea scrutinului.
Între candidați au început de mult anunțurile. Unii își afirmă însă neoficial intenția de a candida. Este cazul PNL și PSD, acolo unde primarii de sector Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, trebuie să treacă mai întâi de votul intern al partidelor. În alte cazuri, lucrurile par a fi deja hotărâte. Pănă acum și-a anunțat candidatura Cătălin Drulă, fost ministru și fost șef USR, care afirmă că are susținerea președintelui Nicușor Dan.
Alți candidați anunțați sunt Ana Ciceală, din partea partidului SENS, formațiune ruptă din USR, fostul primar al sectorului 3, Liviu Negoiță, Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) și realizatoarea TV, Anca Alexandrescu.
Portretul candidatului ideal pentru București
Un candidat cu experiență în administrație
Profesorul de științe politice Radu Carp punctează că, un candidat perfect pentru bucureșteni se regăsește în trăsăturile bifate deja de cei aleși la votul dat în urma cu un an:
„Eu mă uit la ce-au votat bucureștenii până acum. Adică ce-au votat la primăriile de sector și ce-au votat la primăria generală în 2024. Au votat o combinație destul de stranie. Oamenii au preferat candidatul independent, dar cu experiență. Adică Nicușor Dan nu era la primul mandat și a fost votat. Și chiar dacă n-a avut în spate un partid, era asimilat celui care are deja experiența în administrația locală.
Dacă mă uit și la sectoare, cam la fel. Adică a fost votat la sectorul 5, Piedone, doar pentru că purta numele tatălui și atunci purta această ștampilă de independent. Domnul Ciucu a fost votat a doua oară, deși PNL a avut un scor mai mic pe Capitală, a fost votat pe persoană fizică și a fost văzut mai degrabă ca independent. Băluță nu a fost perceput ca fiind candidatul PSD în mod tipic. Oamenii votează persoane nu neapărat un partid politic, ci persoane care au experiență în administrația locală. Mie asta mi se pare că este profilul ideal care este validat de electorat.
Dacă mă uit la candidați ar fi trei persoane care ar corespunde: Domnul Băluță, evident, a fost votat de trei ori, domnul Ciucu și domnul Bujduveanu. Aceștia corespund profilului de candidat care, pot să spună că nu depind neapărat de partid”.
Un candidat cu un plan pe termen lung
Analistul politic Ion M. Ioniță, arată că bucureștenii ar trebui să ceară mai mult primarului lor, și anume un plan de dezvoltare bine pus la punct, care ar constitui, de altfel, portretul primarului ideal.
„Cred că dincolo de clișeele astea cu gospodărirea orașului, care de fapt nici nu sunt pe baze reale, pentru că părerea mea este că un primar general nu se ocupă de măturatul străzilor și niște gropi. Astea sunt treburile primarilor de sectoare. Un primar general, conform fișei postului, are cu totul alte treburi, și anume să gândească pentru București o Capitală în perspectivă.
Adică să prezinte bucureștenilor un plan, cum va arăta Bucureștiul peste 4 sau 8 ani, de obicei 8 ani, pentru că 4 ani e puțin, dar un plan pe care să îl înceapă imediat și pe care să îl propună bucureștenilor ca o perspectivă pe termen mediu și lung, care să adreseze dezvoltarea orașului. Cum se va dezvolta orașul strategic și cum va rezolva problemele structurale ale orașului, care sunt poluarea, lipsa de spațiu, traficul, dar cea mai importantă este viziunea de dezvoltare pe termen lung a orașului. Avem o comunitate de 2 milioane de oameni, care înseamnă mai mult de 10% din populația care trăiește în România. Cred că ăsta ar trebui să fie adevăratul portret robot al unui primar”, explică Ion M. Ioniță.
Importanța susținerii politice
Cătălin Drulă a publicat în luna iulie o imagine alături de actualul președinte, lucru care a stârnit primele controverse cu privire la alegerile pentru Primăria Capitalei. Șeful statului, chestionat la acel moment cu privire la alegerea unui succesor, a spus doar că „cineva care are expertiză pe transporturi e bine venit în această competiţie”, susținând că Drulă îndeplinește profilul de Primar General al Capitalei.
Profesorul de științe politice, Radu Carp, arată însă că, pe lângă lipsa importanței unui partid în spate în această cursă electorală, nici sprijinul președintelui nu pare să conteze prea mult:
„Domnul Drulă a încercat să cuantifice acest pseudo avantaj (n. r. – susținerea lui Nicușor Dan) încă din momentul în care și-a lansat candidatura, dar asta nu l-a ajutat să aibă mai multe procente decât s-ar fi așteptat. Nicușor Dan nu a făcut altceva, decât că s-a întâlnit o dată și nu a contrazis faptul că l-ar sprijini. Dar în rest nu s-a implicat în mod direct. Și nici nu are cum să se implice în mod direct, după părerea mea”.
Elementul neașteptat, frustrarea societății
„Alegerile de la București, care vor avea loc peste doar 45 zile, se pot transforma, dintr-un test major al rezilienței democratice, în paratrăsnetul nefericit al unei furtuni violente în societate de care vor profita cei mai radicali dintre radicali. (...) Ne poate lovi, mult mai repede decât ne închipuim, o furtună istorică din mijlocul căreia, un Georgescu sau un Simion ni se vor părea simple baloane de încercare lansate de unii la ruleta rusească sau în jocul de barbut politic local”, avertizează directorul INSCOP, sociologul Remus Ștefureac.
El atrage atenția asupra mai multor date care indică nemulțumirea cetățenilor din ultimele luni în raport cu liderii politici: 70% dintre români spun că statul poartă o mare parte din vină pentru situația lor actuală, tot 70% cred că legea nu este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, iar 75% consideră că succesul unora este rezultatul unui sistem corupt sau nedrept.
„O eventuală explozie socială va ridica un val uriaș de ură în populație care va fi călărit ușor de orice actor ostil ultra-radical care dorește subminarea strategică a României, distrugerea regimului democratic și chiar preluarea controlului asupra țării”, mai spune Remus Ștefureac.
De altfel, „abordările populiste prind în această perioadă”, explică analistul politic Ion M. Ioniță, subliniind că, în ciuda sondajelor de pănă acum, care plasează candidații coaliției pe primele locuri, „lucrurile nu sunt bătute în cuie în genul în care să spunem că ar fi candidați favoriți. Teoretic da, dar practic, până nu se numără voturile, nu putem să anticipăm prea mult”.
Faptul că vom avea o campanie mai restrânsă este un lucru bun, după un an electoral plin, mai spune analistul politic.
Se încarcă comentariile...
