Analiză Elementele care explică lipsa de încredere în liderii politici. „La noi a fost o contra-selecție de cel puțin 20 de ani”
0Pe final de an, datele indică o lipsă de încredere a cetățenilor în liderii politici. Un fost șef al diplomației române indică faptul că exigența electoratului față de politicienii Puterii este normală, însă nu este deloc un aspect de ignorat, pentru că are rădăcini în situația politică reală a României.

„În primul rând, este normal ca electoratul să fie mai exigent cu cei care sunt la putere. Întotdeauna, cei care răspund la sondaje tind să fie mai exigenți cu cei care sunt la putere. Cei care sunt în opoziție nu pot să îi tragi la răspundere, că nu au responsabilitate. Deci, ăsta e primul aspect. Electoratul e exigent cu cei de la putere”, explică fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu.
Totuși, aceste rezultate se datorează și situației din politica românească. „În al doilea rând, există în România această impresie că în politică au rămas oamenii care nu știu să facă altceva. Dacă iei în calcul absenteismul la vot, răspunsurile oamenilor în sondaje, foarte mulți oameni au impresia că politica a rămas pentru cei cu diplome false, în cazuri izolate par a fi cei care au cât de cât susținere în meseriile lor sau în diplomele lor. Din acest motiv, să zicem, un Bolojan sau chiar și Nicuşor Dan pentru segmentul lui încă au credibilitate, fiind la Putere. Pentru că au dat impresia că ar putea face și altceva în afara politicii. Ăsta e al doilea aspect. Oamenii au impresia că în politică rămân oameni care nu au o meserie”, mai explică Adrian Cioroianu.
Un fenom la nivelul lumii occidentale
Această lipsă de încredere nu este valabilă doar în cazul liderilor politici români, ci este vorba despre un fenomen care se manifestă la nivelul lumii occidentale:
„Iar în al treilea rând, există un fenomen comun la nivelul lumii occidentale. O neîncredere în elite. O neîncredere în elite care are multe cauze, inclusiv rețelele sociale, inclusiv pandemia prin care am trecut, știrile diverse despre războiul din Ucraina. Fiecare om e pus în fața mai multor alternative și neștind ce să aleagă, e mai ușor pentru fiecare dintre noi să creadă că totul e fals și că există o configurație sau o explicație conspiraționistă încurajată de manevrele unei elite care vrea să ne orbească.
Asta, din păcate, e comun și în România, și în Franța, și în America. E ceva nou după al doilea război mondial, când de regulă, oamenii își imaginau că în politică intră elitele. Acum nu mai par a fi elite, ci par a fi un soi de elite false, un soi de elite fără bază, fără diplome, fără meserie. Și de aici neîncrederea în oamenii politici. Iar în România, din păcate, specificul nostru e că neîncrederea în autorități e foarte mare, ceea ce e îngrijorător, pentru că un stat se bazează pe instituții și pe încrederea oamenilor în instituții”, mai arată fostul șef al diplomației române.
Soluția: selecția oamenilor din politică
Potrivit lui Adrian Cioroianu, selecția liderilor politici este principala problemă a politicii românești, aceasta reprezentând și modalitatea prin care poate fi majorat nivelul încrederii românilor în liderii politici.
„Soluția este o mai bună selecție, o meritocrație la toate nivelurile. Doar că la noi a fost o contra-selecție de cel puțin, eu știu, 20 de ani, să nu zic mai mult, dar în fine, se poate analiza. Pe vremea comunismului selecția se baza pe fidelitatea față de partid. Apoi a urmat o selecție bazată pe fidelitatea față de FSN, pe fidelitatea față de partidul aflat la putere, și ulterior s-a ajuns la o contra-selecție. Adică inclusiv în fiecare partid.
Deci e o contra-selecție vădită la nivelul politicii românești. Sunt oameni modest educați care selectează alți oameni modest educați pe criterii de clientelism și de fidelitate. Ori soluția este una singură, este meritocrația, atribuirea unor posturi pe bază de concurs, pe bază de ce ai făcut înainte, pe bază de CV-uri reale, CV-uri verificate, nu CV-uri scoase din burtă cu tot felul de conferințe pe care le treci acolo, care n-au nicio valoare. Asta e, selecția să fie veritabilă. Dar pentru asta ai nevoie de niște oameni care la rândul lor să fie stăpâni pe picioarele lor ca să facă această selecție la nivelul politicii. Din păcate sunt tot mai puțini, de 10-20 de ani încoace nivelul politicii, e limpede că a scăzut, din păcate”, mai explică fostul ministru.
Cum arată datele
Un sondaj CURS recent arată că, la finalul anului, în decembrie, fostul candidat la alegerile prezidențiale de anul trecut Călin Georgescu se bucură de cel mai mare nivel de încredere din partea românilor, cu un scor deasupra actualilor lideri de la Cotroceni sau de la Palatul Victoria. Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere, având un scor de 40% ( 54% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta). Este urmat de George Simion, cu 37% încredere multă sau foarte multă, față de 58% evaluări negative, iar Dan Nicușor obține 35% încredere pozitivă și 60% negativă.
Președintele este urmat de Ciprian Ciucu, noul primar al Capitalei, cu un scor de 27%, și de premierul Ilie Bolojan (președinte PNL) și șeful Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (președinte PSD).
Un alt sondaj CURS, realizat în luna iulie, indica un nivel de încredere de 38% atât pentru președintele Nicușor Dan, cât și pentru fostul său contracandidat la prezidențiale, George Simion. Pentru premierul Ilie Bolojan (președinte PNL), datele indicau un nivel de încredere de 32%, urmat de Sorin Grindeanu (președinte PSD), cu 26%, și Kelemen Hunor, care are 24%, Dominic Fritz (22%), Diana Șoșoacă (19%) și Anamaria Gavrilă (16%).























































