CCR a respins toate excepţiile privind prevederi din legea ANI

Preşedintele Curţii Constituţionale Augustin Zegrean

Curtea Constituţională a României a respins luni toate excepţiile privind prevederi din legile referitoare la activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, ridicate în mai multe dosare repuse pe rol de CCR.

Judecătorii Curţi au constatat că prevederile criticate sunt constituţionale.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Curtea a reluat, luni, dezbaterile asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind prevederi din legile referitoare la activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, după ce a decis repunerea pe rol a mai multor dosare.
În 18 aprilie, CCR a decis din nou repunerea pe rol a dosarelor în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate privind prevederi din legea referitoare la integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi din cea de funcţionare a ANI din cauza imposibilităţii constituirii atunci a completului de judecată.
CCR a amânat în mai multe rânduri în ultimele luni pronunţarea în aceste cauze.
Printre articolele contestate se află şi cele referitoare la termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi interese, postarea pe pagina de internet a declaraţiilor şi transmiterea către ANI, activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare şi sancţiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.

Cine sunt reclamanţii
Unul dintre dosare este cel al lui Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, care a contestat în procesul cu ANI dispoziţiile art.4, art.6 alin.(1) lit.e), f) şi g), art.7 alin.(2), art.10 lit.f), art.11, art.12, art.20-25 şi ale art.33 pct.1, 3 şi 16 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei.
Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice este contestată - în ansamblul ei, precum şi art.1 alin.(3), art.6 lit.e), art.10, art.12 alin.(1) şi (2), art.13 - 19 şi art.20 - 26 din acelaşi act normativ - în dosarul conexat al deputatului Karoly Kerekes şi al fostului parlamentar Brînduşa Novac.
De asemenea, un dosar este cel al preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.8, art.10 lit.f), art.21, art.26 alin.(1) lit.k) şi alin.(2) din Legea 176/2010 şi ale art.13 şi art.15 alin.(1) din Legea 144/2007, precum şi ale art.215 alin.(3) din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011.
Alte două dosare repuse pe rol în care sunt invocate excepţii privind dispoziţii ale aceloraşi acte normative sunt ale deputatului Vasile Ghiorghe Gliga şi ale primarului Municipiului Timişoara, Nicolae Robu, fost senator.
Vasile Ghiorghe Gliga a contestat dispoziţiile art.1 alin.(3), art.10, art.12 alin.(1) şi (2), art.13-19 şi art.20-26 din Legea 176/2010, iar Nicolae Robu legea în ansamblu ei.