Care sunt urmǎtorii paşi pentru aderarea completǎ la Schengen
0Punerea în aplicare a deciziei privind intrarea României și Bulgariei cu granițele aeriene și maritime în spațiul european de liberă circulație deschide discuțiile cu privire la necesitatea unui termen care să permită o aderare completă. Alegerile din Austria, care au loc în toamnǎ, rămân însă un factor decizional.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că Executivul european „va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen”, arătând că instituția pe care o conduce „va continua să ofere Președinției Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024”.
La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a promis continuarea discuțiilor și că subiectul aderării complete va fi o prioritate a finalului său de mandat.
La nivel intern, premierul Marcel Ciolacu a dat asigurǎri că Guvernul are un plan pentru ca România să adere și cu granița terestră la spațiul Schengen, până la sfârșitul anului, catalogând decizia privind granițele navale și aeriene drept „un prim pas care ne confirmă că suntem pe un drum ireversibil”.
Factorul alegerilor din Austria
„Împreună cu activiștii PES din toată țara ne-am mobilizat și îi așteptăm la fiecare poartă de intrare în țară pentru a ura bun venit românilor în spațiul Schengen și a spune că vom continua să milităm pentru aderarea completă la zona de liberă circulație“, a transmis eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte PES, într-o postare pe Facebook, sâmbǎtǎ seara.
Prima cursǎ non-Schengen a sosit în România duminicǎ dimineața, în mod ironic, din Austria.
Întrebat cu privire la posibilitatea reluării încercărilor pentru o includere completă în decembrie 2024, eurodeputatul a admis însă că „totul depinde de alegerile din Austria, din nefericire, și de capacitatea noastră de a promova rezultatele pozitive ca urmare a aderării la spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă“, subliniind că este „încrezător că acest subiect poate fi discutat și nu trebuie să cedăm“.
De partea cealaltă, liderii liberali sunt mai sceptici și evită să ofere un termen fix. „Cred că vom avea oportunitate în următoarele luni. Evident că discuțiile sunt permanente“, a explicat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte PPE, pentru „Adevărul“, arătând că odată cu aderarea parțială, în următoarele săptămâni, „vom avea certificarea faptului că România nu este sursă de migrație ilegală pentru Austria“ și a faptului că „persoanele care ajung în Austria și solicită azil acolo nu au trecut prin România“.
„După aderarea noastră la spațiul Schengen, schimbul de date, de informații dintre autoritățile din România și autoritățile din spațiul Schengen va fi crescut și va vedea și partea austriacă faptul că persoanele care zboară din România spre spațiul Schengen nu sunt persoane care au ajuns ilegal în România“, a mai explicat liderul liberal.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a transmis într-un comunicat de presă că „relațiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel și cu comisarul european și celelalte ministere de Interne din statele membre ale UE“, iar „perspectivele celei de-a doua etape depind însă și de factori care nu sunt în sfera de intervenție diplomatică a țării noastre, de evoluții și conjuncturi politice externe“, astfel că „decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca și decizia privind Air Schengen“.
Importanța temei privind migrația în alegeri
„Totul depinde de alegerile din toamnă“ ale Austriei, a punctat politologul Cristian Pîrvulescu, care a explicat ce componențǎ politicǎ ar favoriza includerea completǎ a României în Schengen. Conform analistului, varianta care ar favoriza România ar fi o coaliție formatǎ populari, partid condus de cancelarul Karl Nehammer, socialişti şi ecologişti. Pe de altǎ parte, o alianțǎ a Partidului Libertǎții, reprezentant al extremei drepte, cu cel Popular este cea mai probabilǎ variantǎ.
„Partidul Libertății este foarte puțin probabil să accepte vreodată ca România și Bulgaria să intre în spațiul Schengen“, explicǎ Pîrvulescu, menționând cǎ într-o astfel de alianțǎ cele douǎ formațiuni îşi vor disputa postul de cancelar, şi dǎ exemplul Olandei, unde s-a ajuns la alegeri anticipate.
„Dacă popularii nu vor accepta un prim-minstru din partea Partidului Libertății, abia atunci am putea avea un guvern care să fie într-adevăr favorabil aderării României și Bulgariei“, a punctat politologul.
Cristian Pîrvulescu a mai avertizat că tema migrației este una importantă și în cazul alegerilor europene în acest stat, dar și în cazul altor state incluse în spațiul de liberă circulație european. „Pentru restul Europei, Schengen este legat de migrație. (…) Este o temă sensibilă pentru că Schengen înseamnă libertate de circulație, inclusiv pentru cei care au intrat într-un stat membru. Odată ce au intrat, pot să ajungă în alte țări“, a mai explicat politologul, arătând că „România trebuie să găsească o coerență mai mare în a controla migrația legală, cei 100.000 de muncitori străini care veneau pe an până anul ăsta“.
Se încarcă comentariile...
