Candidatul pro-Putin la președinție, interviu în The Times, după câștigarea primului tur. Ce declară despre război, ieșirea din NATO și schimbările climatice

În primul său interviu pentru presa străină de când a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu, un candidat sceptic față de NATO, apa îmbuteliată și schimbările climatice, pare să încerce să-și liniștească criticii.

Întâmplarea a făcut ca pe toată durata interviului să fie pană de curent. Pentru un bărbat acuzat de rivalii săi politici că vrea să târască România înapoi în vremurile dictatoriale tulburi, se prea poate ca această coincidență să fie nimerită, remarcă jurnaliștii de la publicația britanică „The Times”.

Călin Georgescu în fața reporterilor după ce a câștigat primul tur Foto The Times

Scuzându-se pentru luarea curentului la sediul său improvizat de campanie – casa unui prieten de lângă București – candidatul ultranaționalist la președinție a motivat că „dăm energia țării noastre altora”. Probabil a spus asta doar pe jumătate în glumă, scrie The Times.

Portretizat ca un sceptic față de NATO care îl admiră pe Putin, Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a șocat Europa săptămâna aceasta după ce a apărut ca de nicăieri și s-a clasat în fruntea primului tur de scrutin în cursa prezidențială din România.

Jurnaliștii The Times scriu că o eventuală venire a lui la președinție aruncă o umbră de incertitudine asupra sprijinului României pentru țara vecină, Ucraina.

Întrebat cum ar pune capăt războiului, el a răspuns: „Nu este treaba noastră. Sunt interesat de români”.

NATO și UE

Pe de altă parte, în România, membru cheie al NATO, se preconizează a se construi cea mai mare bază aeriană din Europa.

În acest moment, se lucrează la extinderea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, care se află la mai puțin de 100 km de granița cu Ucraina aflată în război cu Rusia.

Or, în contextul victoriei surprinzătoare a lui Georgescu în primul tur de scrutin, una din principalele îngrijorări este că el ar putea decide să închidă bazele NATO din România sau chiar să retragă țara din această alianță militară. Virajul votanților în favoarea politicii sale naționaliste ar face din România următorul stat NATO învecinat cu Ucraina, după Ungaria și Slovacia, care să cedeze în fața narațiunilor rusești despre conflict.

„România este bine în NATO și în UE” a răspuns el acestor îngrijorări, adăugând însă: „Vom negocia și [vrem] ca totul să fie în avantajul poporului meu”.

Campania pe Tiktok

Cât despre subiectul admirației sale față de Vladimir Putin, el a recunoscut că a spus despre liderul rus că este un „patriot”, însă a lămurit că are aceeași percepție și despre președintele american ales Donald Trump.

Consiliul Suprem de Apărare al României (CSAT) a evidențiat săptămâna aceasta „expunerea masivă” a lui Georgescu pe platforma TikTok în timpul campaniei electorale. În același timp, sute de conturi au propagat videoclipuri în stilul lui Putin, în care candidatul român apare călărind și aruncând la pământ adversari la judo.

Totodată, CSAT a constatat că România este vizată de „acțiuni ostile ale actorilor statali și nestatali, în special ale Federației Ruse”, experții sugerând că o armată de boți pe TikTok au avut un rol important în propulsarea lui Georgescu la un tur de cea mai înaltă funcție în stat, care îi conferă putere de decizie asupra securității naționale și a politicii externe. TikTok a negat acuzațiile că l-ar favoriza pe Georgescu, în timp ce Rusia a exclus amestecul în procesul electoral din România.

Cu milioane de aprecieri și distribuiri pe rețelele de socializare, candidatura lui Georgescu a crescut în câteva săptămâni de la una periferică la una puternică, care i-a adus două milioane de voturi în primul tur. Asta echivalează cu 22,95% din voturi, mult peste fostul partid, AUR, care l-a expulzat din cauza poziției sale pro-Putin.

Între timp, Curtea Constituțională a hotărât să aibă loc renumărarea voturilor și nu este exclus să decidă o reluare a primului tur de scrutin. Este de așteptat ca în turul doi Călin Georgescu să se înfrunte cu centrista Elena Lasconi.

Georgescu a respins îngrijorările CC, susținând că „nu-mi pasă”, și adăugând: „Nu trolii sau roboții sunt cei care au votat, ci oameni, ființe umane. Toate partidele folosesc rețelele de socializare. Toată lumea a fost liberă să comunice după cum a dorit”.

Mesajul electoral

Este neîndoielnic că imaginea sa de om puternic, devotamentul religios și chiar laudele sale controversate pentru liderii români fasciști i-a adus fani într-o țară devastată de inflație, unde există multă nemulțumire în legătură ajutorul financiar acordat în ultimii doi ani miilor de refugiați ucraineni care s-au revărsat în România. Dar el a primit chiar mai multe voturi de la alegătorii din diaspora românească.

„După 35 de ani, poporul român știe ce vrea. Vrea bunăstare, are nevoie de servicii de sănătate, de respect, are nevoie de suveranitate”, a spus Georgescu. Suveranitatea înseamnă independență economică și agricolă pentru România, a spus el. „Înseamnă mâncare, apă și energie”, a rezumat el.

Acest mesaj electoral, care s-a dovedit popular printre fermierii români, vine la pachet cu apelul lui Georgescu la un „mediu curat și sănătos pentru toată lumea”, dar și cu o viziune mistică asupra naturii pe care o împărtășește parțial cu Robert F. Kennedy Jr, alegerea lui Donald Trump pentru funcția de secretar al sănătății.

„Opiniile mele sunt similare”, a explicat Georgescu, care a scris prefața la ediția românească a cărții lui Kennedy, în care acesta din urmă atacă vaccinul anti-Covid. Într-un videoclip în care înoată într-un lac înghețat, Georgescu spune: „Am încredere în sistemul meu imunitar pentru că am încredere în creatorul său, Dumnezeu. Imunitatea mea este parte din suveranitatea ființei mele”.

Opinii controversate

Ideile lui Georgescu despre natură deviază oarecum pe pante mistice, el spunând, de pildă, despre apă că „nu este doar H₂O, este vibrație, este informație, este memorie”. De aici și apelul său de a nu îmbutelia apa. „Oamenii nu știu ce valoare are apa. În momentul în care o pui într-o sticlă de plastic, proprietatea principală este schimbată – nu este un lucru bun”.

Georgescu este un mare fan al lui Masaru Emoto, regretatul autor japonez care a lansat teoria potrivit căreia apa reacționează la gândirea pozitivă, formând cristale de gheață frumoase atunci când îngheață, în timp ce apa expusă la gândirea negativă ar da la iveală cristale diforme.

Candidatul român se arată sceptic și cu privire la conexiunea dintre gazele cu efect de seră și schimbările climatice. „Schimbările climatice sunt o problemă naturală. Provin din energia solară, nu de la ființele umane”, a spus el, adăugând: „Poluarea este ceva, schimbările climatice sunt cu totul altceva”.

Este o viziune cel puțin neobișnuită pentru un om cu formație științifică, care a lucrat multă vreme la Ministerul Mediului, înainte de a se alătura programului de dezvoltare al Națiunilor Unite pentru combaterea deversării deșeurilor și a poluării apei.

Cu toate acestea, din câte se pare, timpul petrecut la ONU nu a avut impact pozitiv asupra lui, știrbindu-i încrederea în cooperarea internațională. „ONU a fost clădită în 1945 în scopul păcii și de atunci am avut peste 200 de conflicte. Asta înseamnă că ONU nu a avut succes”, susține el.

Georgescu a făcut anterior afirmații nefondate precum că o „oligarhie” care controlează ONU are o conexiune cu presupuse cazuri de pedofilie.

Întrebat de The Times despre această opinie surprinzătoare, el a dat un răspuns criptic. „În România 500-600 de copii dispar în fiecare an fără nicio explicație. Acest lucru se întâmplă peste tot. Toată lumea are cunoștință despre asta la nivel înalt - trebuie doar să cauți”.

Dar cum rămâne cu credința sa că aselenizările ar fi fost falsificate?

„Trebuie să plec, mulțumesc”, a spus el încheind conversația, la finalul unui interviu de 25 de minute, după ce a revenit și lumina.