Băsescu: "Principalul obiectiv al reorganizării administrative este debirocratizarea României"

În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre revizuirea Constituţiei şi despre legea de organizare administrativă a României.

Principalele declaraţii:

- La revizuirea Constituţiei am constatat, din declaraţiile publice, disponibilitatea unora dintre liderii politici din Opoziţie de a fi solidari cu reducerea numărului de parlamentari la 300 şi propunerea de a se iniţia imediat o lege.

Despre reorganizarea administrativă a ţării

- Am observat numeroase puncte de vedere care susţin necesitatea reorganizării administrative. Că unii au o viziune cu privire la împărţirea în opt regiuni, că alţii au viziune ce presupune 9-12 sau chiar 16 regiuni, e clar că există aproape un consens că ţara trebuie reorganizată administrativ. Unii au o viziune că acest lucru ar trebui să se petreacă mai repede, alţii au o viziune ce implică anul 2016, dar declaraţiile publice există şi probabil vor fi consolidate şi în perioada următoare.

- Cred că putem iniţia un dialog Putere-Opoziţie înainte de vacanţa parlamentară, în ultima decadă a lunii iunie şi în acest sens voi face partidelor o invitaţie.

- Aceste două lucruri extrem de serioase şi necesare (revizuirea Constituţiei şi reorganizarea administrativă a ţării) să nu fie tratate prin minciună publică, din interese politice sau din interese de a proteja clientela politică. Spre exemplu, să nu fie invocate costurile uriaşe pentru cetăţean dacă s-ar reorganiza administrativ  România.

- Nu va recurge nimeni la schimbarea imediată a buletinelor, a paşapoartelor sau a numerelor de înmatriculare. Acestea sunt lucruri care au o perioadă de tranziţie. De ce nu s-ar schimba buletinul sau paşaportul când expiră? De ce nu s-ar schimba numerele de înmatriculare când se vinde maşina sau când se casează? În schimb, cei care doresc să protejeze mafiile locale, uită se le spună românilor că principalul obiectiv al reorganizării administrative este debirocratizarea României,  descentralizarea activităţilor care acum încă sunt la judeţ şi transferarea lor căte comunităţile locale, crearea unor condiţii pentru dezvoltarea regională în condiţii optime, nu mici lucrări pentru satisfacerea nevoilor politice.

- Un element care trebuie luat în considerare este costul uriaş pentru funcţionarea aparatului de stat din teritoriu pe actuala împărţire administrativă. Avem, în afară de Bucureşti, 41 de inspectorate de poliţie, 41 de direcţii sanitare , 41 de inspectorate de învăţământ, 41 de direcţii agricole. Asta înseamnă cheltuieli uriaşe, birocraţie uriaşă. Oricine ar face o socoteală elementară, ar constata că prin simplificarea aparatului teritorial al Guvernului ar însemna sume uriaşe care ar putea fi redirecţionate către altceva.

- Reorganizarea ar trebui să se producă în etape. Nimeni nu poate sa reorganizeze o ţară peste noapte. În ţara asta, din '90 până acum s-au făcut mii de legi. Una despre care vorbim acum şi care e fundamentală, legea împărţirii administrative a României, datează din 1968. Interesant e că în 21 de ani de la Revoluţie, legea nu a fost amendată în conţinutul ei. Procesul nu este unul simplu. Eu propun partidelor politice să ajungem la un stadiu de implementare a noii organizări teritoriale până la alegerile din 2012.

Despre acesul României în spaţiul Schengen

- Am observat plăcerea presei de a spune că am ratat în martie şi termenul este 2012. Se mizează pe neinformarea populaţiei, în scopul discreditării. Realitatea este că nu se putea lua nicio decizie până când Bulgaria nu şi-a terminat rapoartele de evaluare, iar acest lucru s-a întâmplat în mai.

- Cel mai important lucru este stabilirea faptului că la consiliul JAI din septembrie se va adopta un calendar.

- Oficial, respingem adăugarea de condiţii pentru accesul în Spaţiul Schengen, dar nu putem să nu recunoaştem deficienţele pe care justiţia românească încă le are. Mă refer în primul rând la termenele lungi de judecată, la procedurile de tergiversare a dosarelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

- Niciodată justiţia vreunui stat al Uniunii Europene nu a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează, cât a făcut justiţia română.

- Trebuie să salut faptul că toţi europarlamentarii români au votat în favoarea intrării României în Spaţiul Schengen, ceea ce arată că cel puţin în Parlamentul European reuşim să fim solidari atunci când e vorba de interesul naţional.

- Ne menţinem obiectivul de acces în spaţiul Schengen în 2011.