Avertismentul lui Theodor Stolojan privind o eventuală criză politică: „Este devastatoare pentru economia României"

Theodor Stolojan, fost premier și fost ministru de finanțe, spune într-un interviu pentru „Adevărul” de ce România nu mai poate repeta ajutoarele generoase oferite de stat în timpul pandemiei de coronavirus, de ce sprijinul oferit de Guvern trebuie direcționat exclusiv către sectoarele vulnerabile și cum răsturnarea premierului Ilie Bolojan ar fi, în acest moment, devastatoare pentru finanțele țării.

Theodor Stolojan. FOTO: Adevărul

România se află într-o poziție bugetară fără precedent în ultimii ani, iar marja de manevră a Guvernului este practic inexistentă. Cu un deficit care a atins 8,7% din PIB în anul electoral2024 și cu angajamente ferme față de Uniunea Europeană și agențiile de rating, orice intervenție pentru temperarea efectelor scumpirii carburanților trebuie să se încadreze strict în ținta de 6,2% prevăzută pentru 2026. 

„România a ajuns să plătească 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică”

Adevărul: Există în acest moment o întreagă dezbatere la nivel public privind modul în care Guvernul ar trebui să intervină pentru a tempera efectele scumpirii carburanților. În opinia dumneavoastră, având în vedere dezechilibrele bugetare cu care se confruntă Executivul, cum ar trebui să arate o intervenție justă, astfel încât să nu fie puse în pericol angajamentele de reducere a deficitului?

Theodor Stolojan: Am două răspunsuri la această întrebare și amândouă sunt foarte importante, pentru că, din păcate, la nivelul cetățeanului obișnuit și al companiilor, nu mari, ci de tipul celor mici și mijlocii, constrângerile de la nivel național nu sunt înțelese în dimensiunea lor reală.

Faptul că România plătește astăzi 60 miliarde de lei, adică 12 miliarde de euro, doar pentru dobânzile la datoria publică nu spune aproape nimic cetățeanului obișnuit, care merge la pompă și vede că trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar. Sau când merge să cumpere alimente și observă același lucru. Sau o companie mică, nemulțumită că trebuie să plătească impozite mai mari pe proprietăți față de anul trecut.

Pentru ei nu are semnificație faptul că România a ajuns să plătească 60 de miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică. Și, în condițiile în care nu cred că există un cetățean care să nu fie nemulțumit, iau și cazul meu: plătesc acum 10% în plus pentru pensia care depășește 3.000 de lei, pensie pe bază de contributivitate. Plătesc 16% impozit pe dividende, față de 5% acum câțiva ani. Deci am și eu motive de nemulțumire, ca orice cetățean. Dar, ca economist, înțeleg constrângerile macroeconomice ale României. Acesta este primul răspuns.

Adevărul: De ce în 2020, în pandemie, România a putut să plătească 75% din salarii pentru firmele care și-au întrerupt activitatea, iar acum nu mai poate acorda un ajutor substanțial celor afectați de scumpirea carburanților?

Theodor Stolojan: Răspunsul este simplu. În 2019, România avea un deficit bugetar de 50 de miliarde de lei, adică 4,6% din PIB. Asta a permis ca în 2020 deficitul să crească la 100 de miliarde de lei, adică 8,6%, pentru a acoperi cheltuielile extraordinare.

În 2024, un an cu multe alegeri, deficitul ajunsese la aproape 150 de miliarde de lei, adică 8,7%. România a primit atunci două avertismente clare: de la Uniunea Europeană, că riscă să piardă fonduri dacă nu reduce deficitul, și de la agențiile de rating, că ar putea pierde statutul de țară recomandată pentru investiții.

România era deja la limita inferioară a ratingului, cu perspectivă negativă. În 2025 a trebuit să reducă deficitul la 7,6%, iar pentru 2026 are un buget construit pe un deficit de 6,2%, care să permită finanțarea pe piețele internaționale. Între timp, a apărut și războiul din Iran, cu efecte economice suplimentare. România nu mai poate face ce a făcut în 2020, pentru că pornește de la un deficit deja foarte mare.

Deci România trebuie să respecte angajamentele de reducere a deficitului, asumate atât față de Uniunea Europeană, cât și față de piețele financiare. De aici vine al doilea răspuns: indiferent de măsurile adoptate , reducere de accize, subvenții sau taxe suplimentare pe profiturile companiilor din energie, Guvernul trebuie să se încadreze în acest deficit de 6,2%.

Marja de flexibilitate este foarte mică. Practic, Guvernul trebuie să calculeze ce venituri suplimentare obține din taxe, datorită prețurilor mari la carburanți, și, eventual, din impozitarea profiturilor excesive. Doar în limita acestor venituri poate acorda sprijin.

Aici apare problema: sprijină pe toată lumea sau doar pe cei care au nevoie? De exemplu, subvenționezi și proprietarii de mașini foarte scumpe, cu motoare de peste 3.000 cm³? Evident că nu sunt afectați în același mod.

România nu mai poate trata întreaga populație ca fiind afectată în mod egal. Există diferențe majore de venituri. De exemplu, avem peste 82.000 de depozite bancare de peste 100.000 de euro, adică peste 8 miliarde de euro. Prin urmare, ajutorul ar trebui țintit, nu generalizat.â

„Acțiunea PSD este devastatoare pentru economia României”

Adevărul: Care sunt acele „cadouri” de care a beneficiat mediul de afaceri și populația și pe care statul nu și le mai poate permite în prezent?

Theodor Stolojan: În primul rând, debandada din sistemul de venituri din sectorul public. Sporuri nejustificate, precum cel de până la 50% pentru gestionarea fondurilor europene, acordate uneori fără legătură reală cu activitatea.

La fel, sporul de doctorat, care nu ar trebui să fie o rentă permanentă, ci o recunoaștere a unei specializări relevante pentru activitate.

Au existat numeroase astfel de derapaje, inclusiv sporuri absurde precum „sporul de antenă”. Toate acestea au dus la o creștere necontrolată a cheltuielilor.

Legea salarizării ar trebui să rezolve trei lucruri: să stabilească raporturi corecte între profesii, să fixeze nivelul actual al salariilor fără proiecții nerealiste pe ani înainte și să elimine haosul sporurilor.

Există și problema justiției, care dă în judecată statul pentru drepturi salariale și câștigă aceste procese, ceea ce a dus la datorii de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Adevărul: La nivel politic vedem că PSD forțează debarcarea premierului printr-o posibilă demisie în bloc a miniștrilor social-democrați. Cum credeți că ar trebui să reacționeze PNL?

Theodor Stolojan: Cum reacționează PNL este mai puțin important. Important este că o asemenea acțiune a PSD, în această etapă, este devastatoare pentru economia României.

În perioada următoare, până la sfârșitul lunii august, România trebuie să depună două cereri de plată din PNRR, în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro. O destabilizare a Guvernului ar pune în pericol absorbția acestor fonduri.

Consecințele ar fi deprecierea monedei naționale și agravarea deficitului de cont curent, deja peste 26 de miliarde de euro. Iar o parte importantă din acest deficit este finanțată tocmai din fonduri europene.