Alianţa penalilor mai dă un atac în Parlament. Ce legi pregătesc PSD şi UNPR

Daniel Florea şi Florin Iordache sunt doi dintre deputaţii care vor să-i scape de probleme pe aleşii din Legislativ care şi-au angajat la birourile lor parlamentare rudele. FOTOGRAFII Eduard Enea

Intrarea în ultimele şase luni de mandat îi face pe parlamentari să propună legi care să-i protejeze de Justiţie, dar şi iniţiative în care îşi arată generozitatea faţă de persoanele care i-au consiliat.

Deputaţii PSD Florin Iordache şi Daniel Florea, alături de UDMR-istul Marton Arpad,  au depus o propunere legislativă prin care vor să rezolve problema  interdicţiei  angajării rudelor de până în gradul 3 la cabinetele parlamentare, precizându-se clar că, înainte de data de 21 august 2013, nu a existat o restricţie privind angajarea acestor rude, iar legea nu se aplică retroactiv. Iniţiativa vine în contextul în care, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa la finele lui 2015 că a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă sau penală în cazul a 32 foşti sau actuali parlamentari care şi-au angajat rudele la cabinetele lor în intervale de timp cuprinse între 2008 şi 2012. 15 dintre aleşii în cauză se află şi în mandatul 2012-2016 în Legislativ, printre aceştia fiind nume precum Mihăiţă Calimente (PNL), Bogdan Ciucă (ALDE) sau Mădălin Voicu (PSD). 

Presupusa problemă pe care deputaţii o vor clarificată e cea legată de alineatul 11 al articolului 38 din Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care se referă la angajaţii pe care nu îi pot avea aleşii în cadrul birourilor parlamentare. „Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajati la respectivul birou parlamentar”, se arată în alineatul menţionat. Acest punct din lege le pune probleme parlamentarilor care în ultimii ani au avut ca angajaţi la cabinetele lor rude, aleşii din Legislativ susţinând că ei au respectat legea în vigoare la acel moment, în acei ani neexistând alineatul cu pricina, introdus  în august 2013.

Articolul 2 al iniţiativei legislative propuse de cei trei deputaţi stipulează  că „dispoziţiile articolului 38, alineatul 11 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, aşa cum au fost modificate prin Legea 219/2013, nu se aplică retroactiv şi nu produc efecte juridice pentru actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi şi senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări“.

Practic, în condiţiile inexistenţei unei asemenea reglementări, cei trei vor să spună că parlamentarii au avut undă verde în a-şi angaja după bunul plac rudele sau cunoştinţele, singura problemă fiind doar una de natură morală, dar şi administrativă, fiind încălcate principii fundamentale pe care demnitarul trebuie să le aibă în vedere: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, după cum stipulează Legea 161 din 2003 privind  asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Parlamentarii ţintesc pensii speciale şi pentru consilierii lor

16 parlamentari ai UNPR, un deputat liberal şi unul social-democrat vor să-şi arate bunăvoinţa şi faţă de cei care-i consiliază. Astfel, consilierii aleşilor angajaţi cu contracte civile ar putea deveni funcţionari publici parlamentari dacă solicită acest lucru şi dacă au o vechime de cel puţin 5 ani în funcţia respectivă, potrivit unui proiect de lege depus la Senat.  „În dorinţa de profesionalizare a corpului funcţionarilor publici parlamentari se impune completarea prezentei legi prin introducerea unui nou articol care să facă referire la ocuparea funcţiei publice parlamentare de către consilierii - care reprezintă cel mai mare grad profesional - angajaţi cu contracte civile prin dovedirea valorii lor profesionale prin vechimea acumulată de minim 5 ani în structurile Parlamentului’’, susţin iniţiatorii.

 Astfel, oamenii aduşi de parlamentari pentru a-i sfătui şi ajuta, adică persoanele a căror angajare depinde aproape total de recomandarea lor de către alesul pe care îl vor consilia şi care intră fără concurs, ar putea să devină funcţionari, ceea ce ar duce la anumite avantaje pentru ei.  Statutul de funcţionar public parlamentar implică mai multe drepturi şi beneficii.  Odată încadraţi ca funcţionari publici parlamentari, consilierii pot profita de acest statut şi candida pentru diferite funcţii din administraţia centrală sau locală, cum este cazul deconcentratelor, în situaţia în care bifează criteriile legate de studii. 

Cireaşa de pe tort în ceea ce priveşte acest proiect este completată de faptul că  la sfârşitul lui iunie 2015 Legislativul a adoptat o iniţiativă pentru modificarea şi completarea Legii statutului funcţionarului public parlamentar prin care
este reintrodusă pensia de serviciu. 

Citeşte şi 

După pensii speciale, parlamentarii vor şi slujbe sigure la stat

Parlamentarii se gândesc la viitorul lor în cazul în care nu vor mai prinde un mandat în Legislativul ţării, iar pentru acest lucru pregătesc o lege care le-ar permite ca, fără concurs, să devină automat înalţi funcţionari publici, ceea ce le-ar garanta o slujbă sigură la stat.

Senatorii au hotărât trimiterea proiectului de lege privind pensiile speciale pentru aleşii locali înapoi la comisiile de specialitate

Senatorii au amânat pentru a doua oară în această săptămână dezbaterea şi votul proiectului de lege privind pensiile speciale pentru aleşii locali. După ce luni iniţiativa a fost scoasă de pe ordinea de zi, marţi dimineaţă, la cererea liderului PSD, Mihai Fifor, proiectul de lege a fost retrimis la comisiile de specialitate pentru încă două săptămâni.

Zegrean şi-a depus dosarul pentru pensia de parlamentar: ”Nu am rezistat”. Ce sumă va primi preşedintele CCR

Preşedintele Curţii Constituţionale (CCR), Augustin Zegrean, spune că nu a resistat să nu-şi depună dosarul pentru a obţine pensie specială de parlamentar.