Scrisoare deschisă Domnului Klaus Iohannis, Preşedintele României (şi al meu)

Domnule Preşedinte,

Cu respectul cuvenit, permiteţi-mi să mă adresez Domniei Voastre.

Nu pot crede că cinismul marketingului politic, al jocului electoral, poate da „cu flit“ unor milioane de români chiar din balconul prezidenţial. Sau că toleranţa clamată permanent de Preşedintele României a devenit intoleranţă.

Prima dată a fost cum a mai fost. Aţi spus ceva de „fanatismul religios“. Elegant, Patriarhia a întors şi celălalt obraz, susţinând că declaraţia Preşedintelui viza solicitarea ultimativă a pastorului Iuga Viorel.

Dar ultima declaraţie a Domniei Voastre nu mai poate fi înţeleasă greşit. A spune „Cei care au promovat referendumul au fost orice, numai toleranţi nu. Dar românii au fost cu mult deasupra acestui discurs. Au dat o lecţie imensă acestor infatuaţi care au propagat ura şi, pur şi simplu, aşa cum se spune mai popular, i-au tratat cu flit (apaluze)... Românii au fost mult deasupra acelei părţi a clasei politice care a promovat agresiv şi cu un discurs bazat pe ură şi intoleranţă acel referendum nu cred că se referă doar la clasa politică. Şi nu doar eu înţeleg aşa. Sunt alţii mai înţelepţi ca mine.

PS Ignatie, Episcopul Huşilor, care la întronizare se declara un om al cărţii, a înţeles că flitul e pentru dânsul şi alţi susţinători ai Referendumului „muşte intolerante, infatuate şi vrednice de a fi ucise cu flitul“. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, tot om al cărţii, a înţeles la fel: „A jubila incitator, lipsit de imparţialitate şi eleganţă în faţa confruntării civice dintre cei care „dau cu flit“ normalităţii şi cei care vor să o apere democratic, nu are în sine nimic constructiv.“ Eu pot înţelege greşit, fiind mai slab pregătit, dar vă asigur că oamenii aceştia nu au înţeles greşit, fiind foarte bine pregătiţi.

Se înţelege, Domnule Preşedinte, că cei care au promovat referendumul au luat flit de la români. Adică nu-s români toţi „infatuaţii“ care au propagat referendumul, nu doar politicienii. Pentru că au propagat nu doar cei din Parlament, ci şi iniţiatorii, susţinătorii, votanţii. Chiar ziceţi mai departe, referindu-vă la „înţelepciunea mulţimii“ aşa: „Românii au demonstrat că sunt un popor deschis, înţeleg, şi la o adică acţionează cu totul şi cu totul altfel decât se aşteaptă unii politicieni, unii sociologi…„ Aşadar, cei care au votat DA, sunt neînţelepţii şi infatuaţii care nu intră în ceea ce dumneavoastră numiţi „poporul român“ ???

Domnule Preşedinte, eu înţeleg că oricine poate greşi. Doar cine nu vorbeşte nu greşeşte, spuneam recent. Înţeleg la fel de bine că jocul electoral este unul cinic, matematic, că voturile se obţin prin marketizarea politică a miturilor şi a viselor şi că puterea te ispiteşte să te simţi stăpân. „Dă-i omului puterea şi afli ce fel de om este“ se spune în popor. Pot înţelege că aţi greşit. Că v-aţi gândit că poate nu va afla nimeni de acea declaraţie rostită într-un cadru mai colocvial

Biserica întreagă vă poate înţelege, chiar dacă presa titrează că v-aţi pus Biserica în cap. Sunt convins că din participările Domniei Voastre la slujbele duminicale aţi înţeles dimensiunea iertării lui Hristos. Dacă Hristos e dispus să vă ierte, cu atât mai mult Biserica.

Aştept Domnule Preşedinte să veniţi cu scuze, clarificări sau. . . măcar confirmări. Aveţi dreptul să vă poziţionaţi cum credeţi faţă de problemele societăţii, să vă argumentaţi poziţia, să mediatizaţi între părţi şi tot ce vă mai permite mandatul celor ce v-au ales şi a celor ce, democratic, nu v-au ales dar acceptă să fiţi liderul lor. Că asta înseamnă toleranţa în democraţie, să te supui puterii votului.

Aveţi chiar dreptul să nu vă placă iniţiativele oamenilor religioşi din această ţară, să vă opuneţi acestora cu argumente, chiar dacă, la începutul mandatului, aţi venit cu o strălucită iniţiativă: „Aşa cum am anunţat încă de la începutul mandatului meu, voi vizita, treptat, cultele legal reprezentate în România, transmiţând-le tuturor un mesaj de încurajare în slujirea oamenilor şi în construcţia unei societăţi solidare şi tolerante.“

Unde-i mesajul de toleranţă, Domnule Preşedinte? Unde-i încurajarea? Unde-i construcţia societăţii tolerante şi solidare? Sau vă gândeaţi că veţi convinge cultele să accepte iniţiativele LGBT? Poate fi şi asta chiar parte a unei strategii, aveţi şi dreptul ăsta, să persuadaţi cultele. Chiar m-a bucurat atunci acel mesaj, deşi am sesizat ispita ca preşedintele să se folosească de funcţie pentru a-şi manifesta propria credinţă.

Aştept respectuos, Domnule Preşedinte, să îmi risipiţi bănuiala că aţi devenit agentul neomarxismului care vrea să repete istoria trimiterii Bisericii în subsolul societăţii doar pentru vina de a crede. Să-mi alungaţi gândul speriat că, în secolul XXI, când alţi creştini sunt martirizaţi prin alte părţi ale planetei, în România ajung şi eu să mă gândesc la un posibil martiraj, sau măcar ceva sancţiuni, doar pentru că diversitatea celorlalţi nu tolerează comercial diversitatea mea greu de reeducat moral.

Aştept să-mi risipiţi repede temerea că vă puteţi folosi de puterea funcţiei dumneavoastră pentru a impune societăţii româneşti agenda unei orientări sexuale pe care 74% dintre români nu o consideră bază a unei căsătorii.

Chiar nu pot crede că vreţi să daţi cu flit acestor milioane de români, aşa cum nu cred că ţineţi neapărat să vă tăiaţi craca electorală de sub propriile picioare.

Vă rog, Domnule Preşedinte, să nu creaţi imaginea unui Preşedinte dictator, care, urmându-şi propria părere, uită de democraţie şi dă cu flit opozanţilor sau celor ce nu-s pe placul dumnealui.

Nu e firesc ca, de la înălţimea funcţiei dvs. , să daţi cu flit chiar democraţiei. Nici să aruncaţi paltonul peste opţiunile românilor.

Cu deferenţa cuvenită,

Pr. Eugen Tănăsescu, blogger.