„Băieţii răi” pentru români, buni pentru sugrumat România. Păcatele penale ale baronilor pe mâinile cărora ne-am lăsat, în 2012, speranţele şi toţi banii judeţelor

„Băieţii răi” pentru români, buni pentru sugrumat România. Păcatele penale ale baronilor pe mâinile cărora ne-am lăsat, în 2012, speranţele şi toţi banii judeţelor

De la stânga la dreapta, şefii de consilii judeţene: Adrian Duicu - Mehedinţi, Sorin Frunzăverde - Caraş-Severin, Mircea Cosma - Prahova, Nicuşor Constantinescu - Constanţa, Cristian Adomniţei - Iaşi

Anul 2012 a fost unul al speranţelor pentru români. Milioane de oameni au mers la vot cu credinţa că vor alege cei mai buni şefi de judeţ. A fost, încă o dată, un an al credinţei în politicienii locali, care promiteau salvarea României de la sărăcie, din ghearele corupţilor.

Odată ajunşi în cea mai înaltă funcţie a judeţelor, unii pentru prima oară, alţii deja cu state vechi la vârful judeţului, mulţi dintre cei în mâinile cărora alegătorii şi-au lăsat toate visele au început goana după bani. O goană care s-a lăsat cu jefuirea instituţiilor pe care le conduc, cu sărăcirea judeţelor de care ar fi trevuit să aibă grijă, cu umilirea celor care i-au ales. Imaginile cu „mascaţii” care au bătut aproape la toate porţile baronilor locali au devenit, în ultimii ani, cele mai urmărite „filme” de acţiune din România. În spatele imaginilor sunt, însă, dosare penale grele şi hoţii de sute de milioane de euro din bani publici. 

”Adevărul” a făcut o ”hartă a ruşinii” cu acei preşedinţi de consilii judeţene a căror singură grijă a fost buzunarul personal. De remarcat este că toate marile oraşe - Timişoara, Constanţa, Iaşi, Braşov, Cluj - au preşedinţii de consilii judeţene certaţi cu legea. Aveţi, mai jos, o listă, cu aceşti oameni ajunşi în funcţia de şef al judeţului. 

ARAD. Procesul preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, începe peste două zile

Liberalul Nicolae Ioţcu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Arad, se numără printre aleşii din ţară care au fost trimişi în judecată. Procesul lui va începe pe data de 10 septembrie 2015, la Tribunalul Timiş. Ioţcu este acuzat de trafic de influenţă. Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA după ce a fost prins în flagrant luând suma de 10.000 de euro. De asemenea, procurorii susţin că acesta mai luase 35.000 de lei cu două zile înainte de prinderea lui în flagrant.

Anchetatorii susţin că banii respectivi au venit de la o societate pe care Ioţcu ar fi ajutat-o să câştige o licitaţie organizată de CJA. Deocamdată Nicolae Ioţcu este în arest la domiciliu. Nicolae Ioţcu a primit suma de 10.000 euro de la persoana intermediară în data de 24 iulie.

Acesta şi-a exercitat influenţa în cadrul procedurii organizate la nivelul Consiliului Judeţean Arad pentru atribuirea în anul 2014 a contractului de achiziţie publică privind «Furnizarea în leasing de echipamente medicale pentru dotarea Spitalului Clinic judeţean de urgenţă Arad» pentru ca acest contract să fie câştigat de asocierea în participare a două firme ceea ce s-a şi întâmplat, deoarece caietul de sarcini a fost întocmit în favoarea acestora. Valoarea contractului a fost estimată la suma de peste 1.600.000 euro.

Alături de preşedintele CJ, în faţa judecătorilor vor mai fi citaţi ca şi inculpaţi Adrian Nedelciu (acuzat de trafic de influenţă), director executiv în Direcţia Tehnică a CJA, şi Alin Mircea Pătraşcu (acuzat de cumpărare de influenţă), administratorul societăţii Medicare Technics, firma care a câştigat licitaţia. Nicolae Ioţcu ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Arad din anul 2008. El şi-a început cariera politică în 1996, ca membru al Partidului Democrat. (Bogdan Iancu) 

SUCEAVA. Cazul ciudat al preşedintelui CJ Suceava. Anchetat de DNA, Cătălin Nechifor nu a fost pus sub acuzare

În timp ce în alte judeţe din România, preşedinţii de consiliu judeţean au fost implicaţi în dosare ale DNA şi plimbaţi cu cătuşe prin văzul tuturor ca urmare a unor şpăgi considerabile primite, şeful Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, care este şi preşedintele organizaţiei judeţene a PSD, a ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie, însă fără a avea vreo calitate în dosar.
Nechifor nu a fost pus oficial sub asigurare, astfel că îşi exercită funcţia de preşedinte de CJ fără nicio problemă. Şeful CJ Suceava este vizat de o anchetă a DNA pentru că ar fi comis infracţiuni precum luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.

Este vorba despre privilegierea unor firme de casă ale Consiliului Judeţean Suceava în accesarea unor contracte de bani publici, precum şi pe influenţarea numiri unor oameni în înalte funcţii publice, precum şi în stabilirea unor relaţii comerciale privilegiate ale unor operatori privaţi cu diverse instituţii publice din Suceava.
Printre cei vizaţi de DNA se numără şi fostul preşedinte al CJ Suceava, Gavril Mîrza, în prezent consilier judeţean. Mîrza e acuzat de trafic de influenţă, alături de Nechifor pentru impunerea unei societăţi din Vicovu de Jos, în contractele de consultanţă derulate cu mai multe instituţii publice din judeţul Suceava.

Cătălin Nechifor este unul dintre cei mai tineri preşedinţi de judeţ din România. El a câştigat alegerile din 2012, fiind candidat din partea alianţei PSD, reuşind să-l învingă pe Gheorghe Fluture, însă mai mult datorită votului negativ oferit românilor celor de la PDL. (Daniel Zuzeac)

IAŞI. Şeful CJ Iaşi, strivit de DNA între albume de prezentare

Una dintre marile speranţe al liberalilor ieşeni, fostul ministru al Educaţiei Cristian Adomniţei a ieşit şi el pe uşa din dos a politicii după ce a fost pus sub acuzare într-o anchetă derulată de Direcţia Naţională Anticorupţie Iaşi. Ales şef al judeţului Iaşi în 2012, de pe listele USL, Adomniţei era considerat principalul candidat al PNL la alegerile locale de anul viitor, fiind cotat cu şanse mari să câştige Primăria Iaşi, subjugată în ultimii 12 ani de baronul PSD şi adversarul Gheorghe Nichita.

Paradoxal, Adomniţei a fost reţinut de DNA – şi ulterior eliberat, la o săptămână după ce adversarul său politic era dus cu mascaţii la sediul anchetatorilor anticorupţie. Adomniţei a fost şi trimis în judecată, dosarul său aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului Iaşi.

Judecat sub control judiciar, cu interdicţia de a-şi exercita funcţia, fostul şef liberal din Capitala Moldovei este acuzat de favorizarea făptuitorului şi fals intelectual după ce ar fi încercat să mascheze o serie de ilegalităţi presupus a fi comise de către angajatele sale din cadrul CJ Iaşi. Concret, angajaţi cu funcţii de conducere în cadrul instituţiei ar fi recepţionat fictiv o serie de materiale de promovare, printre care şi 1.000 de albume de prezentare a judeţului Iaşi, deşi acestea în realitate nu au fost furnizate.
Participarea infracţională a lui Adomniţei, potrivit procurorilor, ar fi constat în influenţarea unor auditori care voiau să demaşte recepţiile de produse fictive, dar şi semnarea unor documente prin care se justifica în fals lipsa acelor materiale. Adomniţei şi-a susţinut nevinovăţia de la bun început şi, în prezent, este suspendat din funcţie, urmare a unui ordin emis de prefectul judeţului. (Ionuţ Benea)

BACĂU. Dragoş Benea, preşedintele CJ Bacău, într-un dosar DNA, aflat la sertar, „în rem“

Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, Dragoş Benea, a avut parte de percheziţii ale procurorilor DNA pe 17 

iulie 2014. Atunci, DNA din Capitală a confirmat deschiderea unui dosar şi începerea urmăririi penale „în rem“. Percheziţiile au avut loc la casa lui Dragoş Benea, la firma logodnicei Adriana Nistor, la tatăl acestuia, Laurenţiu Benea, dar şi la câţiva subordonaţi din Consiliul Judeţean Bacău. La baza mandatului de percheziţie s-au aflat mai multe denunţuri, referitoare la derularea unor contracte publice la pârtia de schi de la Slănic Moldova, dar şi într-un alt contract de la care s-ar fi pretins mită 10%. 

După mai bine de un an, cercetările procurorilor DNA nu au scos la iveală niciun rezultat. Dragoş Benea este preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău din 2004. La acel moment era cel mai tânăr şi cel mai sărac preşedinte de judeţ din ţară. Benea are trecute în declaraţia de avere şi acum doar două ceasuri şi un teren. Dragoş Benea a crescut ca politician în grupul PSD din jurul lui Viorel Hrebenciuc şi Dumitru Sechelariu. De doi ani este preşedintele Organizaţiei Judeţene a PSD Bacău, funcţie ocupată înainte de deputatul Viorel Hrebenciuc. (Mircea Merticariu)

BRĂILA. Fost „baron” de Brăila, deţinutul Bunea Stancu a ajuns „campion” la dosare penale

PSD-istul Gheorghe Bunea Stancu, fostul „baron” al Brăilei, a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean în 2004. Şi-a păstrat funcţia şi după alegerile din 2008 şi 2012. Mandatul lui s-a încheiat, însă, în luna august 2014, când DNA a declanşat urmărirea penală împotriva sa într-un dosar de corupţie, iar judecătorii au emis mandat de arestare pentru 30 de zile. Ulterior a fost arestat la domiciliu, apoi a rămas sub control judiciar.
Fostul preşedinte al CJ Brăila a fost condamnat, pe 2 aprilie, la 3 ani de închisoare cu executare într-un alt dosar decât cel pentru care se afla sub măsura controlului judiciar. Este vorba despre dosarul "Mită la PSD", în care era acuzat de folosirea influenţei şi autorităţii ce rezulta din funcţia de conducere într-un partid pentru a obţine pentru un candidat înscris în cursa electorală bani sau foloase necuvenite.

Alături de Bunea Stancu a mai fost condamnat şi omul de afaceri Ioan Niculae, la 2 ani si 6 luni de închisoare cu executare. Astfel, Bunea Stancu a fost acuzat că şi-a folosit influenţa de lider al PSD Brăila asupra lui Ioan Niculae pentru a obţine 1.000.000 de euro, bani ce urmau să fie folosiţi în campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană.

După ce a fost încarcerat, Gheorghe Bunea Stancu a fost pus sub acuzare într-un nou caz de corupţie, dosarul „Sportul”. Astfel, acesta este acuzat că, în perioada martie 2006 - martie 2012, în calitate de preşedinte al CJ Brăila, a îndeplinit mai multe acte care au condus la obţinerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru două cluburi sportive din oraşul Brăila, constând în încasarea, de către acestea, a sumei totale de 7.492.360 de lei, precum şi darea în folosinţă gratuită pe o perioadă de 5 ani a unui autoturism. (Florentin Coman)

VRANCEA. Baronul Oprişan, de nouă ani în instanţă

Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, care este şi şef local al PSD, se judecă în instanţă de nouă ani în procesul de corupţie în care este învinuit de DNA că a prejudiciat bugetul de stat cu aproape două milioane de euro. În primă instanţă, şeful Consiliului Judeţean Vrancea şi al Uniunii Consiliilor Judeţene din România a fost achitat de judecătorul de la Judecătoria Cluj-Napoca, iar apelul se judecă la Curtea de Apel Cluj.

Învinuirile aduse în „Dosarul Căprioara”  lui Marian Oprişan, aflat la al patrulea mandat de preşedinte de consiliu judeţean, sunt: abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals şi uz de fals, iar pentru infracţiunea de uz de fals deja a intervenit prescripţia.
În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că în această cauză totul a pornit în anul 2004, când Consiliul Judeţean Vrancea a primit de la Guvernul Năstase 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale. Lucrările, susţin procurorii DNA, au fost atribuite unor firme neeligibile, care şi-au încasat banii, dar care ori nu au lucrat deloc pe respectivele drumuri, ori au lucrat prost.

Un alt capăt de acuzare în dosarul lui Oprişan a fost şi modul în care s-a făcut achiziţionarea Complexului Turistic „Căprioara”, aflat la patru kilometri de Focşani, în jurul căruia liderul PSD Vrancea şi familia lui deţin opt hectare de teren. Rechizitoriul mai arată că, în perioada 2003 - 2005, Oprişan ar fi folosit hotelurile "Rucăr" din Soveja şi "Hanul dintre Vii" din Câmpineanca, aflate în patrimoniul CJ Vrancea, pentru organizarea unor acţiuni de protocol, în valoare de 520.000 lei. (Ştefan Borcea)

BUZĂU. Judecat pentru corupţie, Cristinel Bîgiu îşi poate exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău

Preşedintele CJ Buzău, Cristi Bîgiu, şi-a reluat funcţia de conducere a forului judeţean, după jumătate de an de la reţinerea sa într-un dosar de corupţie. Bîgiu fusese suspendat în decembrie 2014, la scurt timp după arestarea sa în urma unui flagrant organizat de procurorii DNA. Pe durata procesului la Tribunalul Dâmboviţa, inculpatul se află sub control judiciar.

Şeful CJ Buzău, în vârstă de 48 de ani, a fost ridicat pe 6 decembrie 2014 de procurorii DNA de la locuinţa sa, după ce a fost prins în flagrant luând mită în parcarea din faţa blocului în care locuieşte. Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Bîgiu a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni de luare de mită în formă continuată, 12 infracţiuni de conflict de interese în formă continuată şi tentativă de spălare a banilor.

A stat în arest aproape şase luni, apoi a fost plasat în arest la domiciliu, iar în prezent se află sub control judiciar, măsură care îi permite exercitarea atribuţiilor de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău. Pe durata procesului deschis la Tribunalul Călăraşi, inculpatul are unele resticţii stabilite de instanţă, precum interdicţiile de a părăsi ţara sau a se întâlni cu martorii din dosar.
Cristinel Bîgiu se află la primul său mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, fiind ales pe listele USL. A fost membru PNL timp de 17 ani, începând cu anul 1997, iar de-a lungul timpului a fost preşedinte al organizaţiei de tineret a PNL Buzău, preşedinte al filialei judeţene a partidului, vicepreşedinte la nivel naţional, ultima funcţie în PNL, înainte de a trece la PSD, fiind cea de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene.
În 18 septembrie 2014, Bîgiu a anunţat că s-a înscris în PSD, în baza OUG 55, alături de 18 primari liberali din judeţ şi de alţi şase edili de la PDL, susţinând că a luat această decizie pentru binele judeţului. (Iulian Bunilă) 

CONSTANŢA. Baronul Nicuşor Constantinescu cu dosare penale fără număr

Într-un singur an, PSD Constanţa a pierdut la Constanţa doi mari capi: Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Dacă fostul primar al oraşului de la malul mării a renunţat la funcţiile publice, baronul Nicuşor Constantinescu a fost dat afară din PSD de şefii partidului, după valul de dosare penale pe numele său.
Totodată, a fost suspendat de prefect din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, instituţie pătată de scandalurile ce l-au avut în prim plan pe baronul local. În cele trei mandate pe care le-a avut ca preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu nu a făcut decât să adune dosare penale.

Cel mai vechi dosar, cel al retrocedărilor ilegale al unor terenuri în care este judecat alături de Radu Mazăre, este încă pe rol. Nicuşor Constantinescu este acuzat într-un alt dosar că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a subfinanţat Centrul Militar Zonal.

În acest dosar, Nicuşor Constantinescu este acuzat de multiple infracţiuni de abuz în serviciu, constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese. Alături de el mai este învinuit şi fostul producătorul general TVR Cristian Zgabercea.
Procurorii îl mai acuză pe Constantinescu că a finanţat echipa de handbal a municipiului Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 lei, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat societăţii la care inculpatul deţinea 25% din părţile sociale, suma de 113.032 lei.

Ultimul dosar penal în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost trimis în judecată se referă la elicopterul SMURD care s-a prăbuşit în lacul Siutghiol, la 15 decembrie 2014. El este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, după ce a dat elicopterul, ilegal, unei societăţi comerciale, deşi în caietul de sarcini se prevedea că aparatul de zbor trebuia folosit în cazul acţiunilor de intervenţie în caz de urgenţă. (Mariana Iancu)

IALOMIŢA. Baronul PSD Ialomiţa Silvian Ciupercă îşi aşteaptă sentinţa la Tribunalul Bucureşti

Alegerile locale din 2012 i-au adus lui Silvian Ciupercă (foto dreapta, credit foto infourziceni.ro) un nou mandat în fruntea Consiliului Judeţean Ialomiţa. Preşedinte al filialei judeţene a PSD, el a fost nevoit să renunţe la funcţie în urma  dosarului penal pe care Direcţia Naţională Anticorupţie l-a deschis pe numele său. Totul a început în octombrie 2014, când procurorii DNA au făcut mai multe percheziţii la sediul CJ Ialomiţa. În februarie 2015, anchetatorii precizau faptul că Ciupercă se face acuzat de 8 infracţiuni de trafic de influenţă.

Concret, el ar fi obligat mai mulţi primari din judeţ să încheie contracte de consultanţă pe  o serie de proiecte de utilitate publică cu o protejată de-a sa. Consultanţa a fost plătită pînă la ultimul leu, însă proiectele nu au primit finanţare fiind considerate neeligibile. 

După 66 de zile de arest, Silvian Ciupercă se află în libertate, sub control judiciar. Surse din cadrul Centrului de Arest al Poliţiei Capitalei precizează faptul că Ciupercă a împărţit aceeaşi celulă cu Marian Vanghelie şi Radu Mazăre. Cazul său a ajuns în instanţă şi se judecă la Tribunalul Bucureşti. Alături de Ciupercă în aceeaşi anchetă sunt implicate alte 15 persoane, funcţionari în cadrul CJ Ialomiţa, precum şi Liviu Muşat preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Regională - Muntenia Sud. Mai mult, Silvian Ciupercă nu-şi mai exercită funcţia de preşedinte al CJ Ialomiţa, acesta fiind suspendat din funcţie la solicitarea procurorilor DNA. (Mădălin Sofronie)

CĂLĂRAŞI. Răducu Filipescu, cel mai influent politician din Bărăgan, acuzat că şi-ar fi dat bani singur

Aflat în fruntea Consiliului Judeţean Călăraşi de trei mandate, Răducu George Filipescu (PNL; foto dreapta, credit foto: Facebook), unul dintre cei mai influenţi politicieni din Bărăgan, a avut probleme cu legea. În 2011 a intrat în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Filipescu, liderul PNL din Călăraşi şi membru al acestui partid din 1995, a fost acuzat de ANI că a alocat peste un milion de lei din bani publici pentru mai multe asociaţii conduse chiar de el sau în care era membru. ANI a sesizat Parchetul la sfârşitul anului 2011.
Răducu Filipescu era suspectat de abuz în serviciu şi s-ar fi aflat în incompatibilitate, după ce acesta, în exercitarea celui de-al doilea mandat, şi-ar fi dat bani singur. Din poziţia de preşedinte al CJ Călăraşi, Răducu Filipescu ar fi semnat alocarea a peste un milion de lei, în 2009 şi 2010, către două firme, pe care tot el le conducea.

Este vorba despre  SC EcoAqua SA şi SC Ecomanagement Salubris SA, înfiinţate ca două asociaţii de dezvoltare intracomunitară, persoane juridice de drept privat cu statut de utilitate publică. Ele aveau ca scop  reabilitarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare şi de colectare a deşeurilor reziduale din tot judeţul.

„Filipescu Răducu-George a votat şi semnat Hotărârile Consiliului Judeţean Călăraşi nr. 32/2009 şi nr. 25/2010 privind aprobarea bugetului Judeţului Călăraşi pe anul 2009, respectiv pe anul 2010. Prin intermediul celor două hotărâri, a fost aprobată şi alocată suma totală de 1.045.000 lei către cele două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, EcoAqua şi Ecomanagement Salubris în cadrul cărora Filipescu Răducu-George deţine calitatea de preşedinte şi funcţia de preşedintele al Consiliului Director”, se arăta în comunicatul ANI de la vremea respectivă. (Ionela Stănilă)

OLT. Coşmarurile penale ale ”Baronului roşu” de la Olt, Paul Stănescu

Paul Stănescu (58 de ani) a devenit cunoscut, în ultimii 7 ani de când conduce Consiliul Judeţean Olt, drept persoana cea mai influentă din judeţul Olt. Este membru al PSD din 2003, iar un an mai târziu a fost ales consilier judeţean. Paul Stănescu a avut o ascensiune fulminantă după ce Ion Toma, fostul şef al PSD Olt, l-a tot ţinut după el ani de zile pentru a-l învăţa tainele politicii. În iunie 2008 ajunge preşedinte al Consiliului Judeţean Olt - la o diferenţă de nici 800 de voturi faţă de următorul clasat, “baronul roşu” se întoarce împotriva celui care-l învăţase să facă politică şi, în 2010, a candidat contra lui Toma pentru şefia PSD Olt, pe care l-a învins la capătul unei zile de vot şi după trei tururi de scrutin. De atunci, Toma nu a mai avut loc în PSD şi a fost nevoit să se refugieze în fantomaticul “partid al traseiştilor” UNPR, unde este şi în prezent, deţinând bizara poziţie de preşedinte al UNPR Olt, deşi a fost ales senator în Ialomiţa.

În vara lui 2012, Stănescu şi-a mai adjudecat un mandat în fruntea CJ Olt. Totodată, până pe data de 28 mai a.c., el a fost şi preşedintele filialei judeţene a PSD Olt, în ziua cu pricina el demisionând din fruntea organizaţiei judeţene a partidului, dar şi din cea de vicepreşedinte PSD la nivel naţional, ”în semn de solidaritate cu Liviu Dragnea”, care şi el renunţase la funcţia de preşedinte executiv al PSD după ce a fost condamnat la închisoare cu suspendare în ”Dosarul Referendumului”.

Luna aceasta vor avea loc alegeri generale în PSD Olt, sens în care deja se vehiculează că Stănescu va fi singurul candidat la şefia partidului, revenind, astfel, la conducere. “Baronul roşu” de la Olt are o avere frumoasă, cele patru imobile din dotare plasându-l, în anul 2011, pe locul 5 pe ţară în topul preşedinţilor de consilii judeţene în acest sens. În ciuda succeselor electorale şi nu numai, Paul Stănescu are probleme cu legea. De o lună de zile, Stănescu aşteaptă decizia Tribunalului Olt în privinţa unei solicitări a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care a cerut instanţei oltene să redeschidă un dosar mai vechi instrumentat de DNA, dar închis în 2012, dosar unde Stănescu este acuzat, alături de alte opt nume importante din peisajul politico-administrativ de la Olt (printre care se află fostul ministru de Finanţe şi fost primar de Slatina - Darius Vâlcov, Minel Prina – fost primar Slatina), de săvârşirea unor mari fapte de corupţie de când ocupă postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Olt.

DOLJ. Prioteasa dă cu subsemnatul pentru banii UE

Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, este urmărit penal de DNA, din 2013, fiind acuzat de aranjamente financiare cu fonduri europene, luare de mită şi abuz în serviciu. Anchetatorii au precizat că şeful CJ Dolj, dar  şi şapte 

funcţionari publici din instituţia pe care o cunduce au avizat plăţi nejustificate pentru unele firme „de casă”, susţinând interesele societăţilor „protejate“ în detrimentul obiectivelor publice. Printre firmele despre care procurorii DNA spun că li se cerea un comision la câştigarea licitaţiei se numără Atlas SA – Aedilia Proiect, care a câştigat licitaţia pentru punctul de operare aeromedicală SMURD, iar valoarea investiţiei se ridică la 708.000 lei. Un alt proiect vizat este „Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap «Sfântul Dimitrie cel Nou»“ din Filiaşi, care a costat peste 1,5 milioane de lei şi a fost suportat din bugetul CJ, dar şi din bani europeni.

Prioteasa se află la cel de-al treilea mandat de şef de judeţ, iar în cariera politică, între 2001 şi 2008 a fost preşedinte executiv al PSD Dolj, iar apoi a preluat funcţia de preşedinte al filialei. Din 2010 şi până la Congresul PSD din aprilie 2013, baronul de Dolj a deţinut şi funcţia de vicepreşedinte la nivel naţional al partidului, candidând pentru un nou mandat. A pierdut, însă, neprimind suficiente voturi. La scurt timp, Prioteasa, cunoscut ca un apropiat al lui Mircea Geoană, a demisionat din funcţia de preşedinte al filialei Dolj a PSD.

PRAHOVA. Mircea Cosma, preşedintele suspedat al CJ Prahova, anchetat în două dosare de corupţie

Cu fostul primar demisionar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, cercetat sub control judiciar pentru corupţie, Prahova pare „decapitată“, având în vedere faptul că şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, este cercetat în două dosare pentru fapte similare.
Mircea Cosma (70 de ani) a câştigat, în 2012, al treilea mandat de preşedinte al CJ Prahova, iar din anul 2000 a fost, neîntrerupt, şi preşedintele PSD Prahova.
La începutul anului 2014 a izbucnit cel mai răsunător scandal de corupţie post-decembrist din judeţ, avându-l ca protagonist pe Mircea Cosma.

În februarie 2014, a fost reţinut pentru 24 de ore pentru fapte de corupţie şu ulterior pus sub control judiciar. Ancheta a dezvăluit o întreagă caracatiţă de licitaţii prin care aproape un million de euro din bugetul Prahovei au mers către familia lui Mircea Cosma şi către afacerişti cu legături în lumea interlopă din judeţ.


Mircea Cosma s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte al PSD Prahova, funcţie în care a revenit, pentru o zi, în iulie 2015, încercarea de revenire fiind stopată de la centru.
După scandalul din 2014 a rămas preşedinte al CJ Prahova, dar ulterior, în februarie 2015, procurorii au impus interdicţia de a-şi exercita funcţia după deschiderea dosarului de fraudare de fonduri europene la canalizarea de la Comarnic. În dosar este anchetat cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, Mircea Cosma fiind acuzat de sprijinire a unui grup infracţional, alături de fiul său, deputatul Vlad Cosma, dar şi de Sebastian Ghiţă.
Mircea Cosma este anchetat sub control judiciar în ambele dosare de corupţie, atât cel din 2014, cât şi cel din 2015. (Dana Mihai)

HUNEDOARA: MIrcea Moloţ, şef al CJ Hunedoara în ultimul deceniu, dat afară de ANI şi DNA

Mircea Moloţ, fost preşedinte al filialei judeţene a PNL Hunedoara, a deţinut funcţia de şef al Consiliului Judeţean Hunedoara timp de un deceniu, până în luna decembrie a anului 2014, când procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut, în urma unei anchete care vizează afacerile ilegale făcute de administraţia judeţeană cu firmele de casă ale şefilor ei. Mircea Moloţ a fost iniţial cercetat în stare de arest la domiciliu, pentru fapte de corupţie, apoi anchetat în libertate, primind măsura restrictivă a controlului judiciar.

A fost suspendat din funcţie, în perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015, iar ulterior a fost înlăturat de la conducerea instituţiei, după ce instanţele au dat dreptate Agenţiei Naţională de Intergritate care a constatat starea de incompatibilitate în care acesta s-a aflat în perioada 2008 - 2009, timp de cinci luni. În fapt, ANI a stabilit că „în perioada 26 septembrie 2008-30 ianuarie 2009, Mircea Moloţ a deţinut, simultan, atât funcţia de preşedinte al CJ Hunedoara, cât şi cea de preşedinte al Adunărilor Generale ale Acţionarilor (AGA), la S.C. Drumuri şi Poduri S.A. Deva”.

În dosarul penal în care este vizat Mircea Moloţ este anchetată atribuirea ilegală a unor contracte de lucrări publice, finanţate din fonduri europene şi de statul român, în care beneficiar a fost CJ Hunedoara. Ancheta DNA a început în 2013, iar fostul şef al CJ Hunedoara este cercetat pentru infracţiuni de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare de mită, luare de mită, abuz în serviciu, spălare de bani şi fals în înscrisuri. Potrivit DNA Alba Iulia, în perioada 2011 - 2013, Mircea Moloţ, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, şi-a folosit influenţa reală pe care o avea asupra unei persoane din cadrul SC Apa Prod SA Deva (societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%) alături de consiliile locale din acelaşi judeţ, în scopul avantajării societăţilor comerciale Viva Construct SRL Deva şi Euro Cons Expert SRL.

De asemenea, arată procurorii „în perioada 2010-2014, inculpatul a creat şi a pus în funcţiune un circuit financiar prin care fondurile publice, legal aprobate pe proiecte, au ajuns în conturile unor societăţi care nu îndeplineau criteriile de calificare. Aceste firme erau controlate de către persoane din cercul său relaţional”, informa DNA. (Daniel Guţă)

MEHEDINŢI. Adrian Duicu şi-a încheiat primul mandat la CJ Mehedinţi în mai puţin de doi ani

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, este judecat la Curtea de Apel Bucureşti, sub control judiciar, pentru fapte de corupţie alături de fostul şef al poliţiei din Mehedinţi şi alte persoane.
Adrian Duicu ilustrează fără doar şi poate tipul baronului de PSD, care odată cocoţat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi a acaparat toate instituţiile publice până la sufocare.

Fiind la primul său mandat de preşedinte al forului judeţean s-a îmbătat uşor de la “aburii” puterii, care i-a luat minţile, astfel că a căzut uşor în plasa procurorilor DNA, care l-au reţinut în data de 2 aprilie 2014. Până în data de 16 octombrie 2014 a fost anchetat în stare de arest preventiv, după care magistraţii au încuviinţat măsura arestului la domiciliu, iar din 4 martie 2015 este judecat în stare de libertate, sub control judiciar.

Adrian Duicu a fost trimis în judecată în iulie 2014 de procurorii anticorupţie pentru: trafic de influenţă, cumpărarea de influenţă, trei infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii de o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite; două infracţiuni de dare de mită; permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite; trafic de influenţă; primire de foloase necuvenite şi două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. În data de 23 martie 2015, consilierii judeţeni au luat act de încetarea mandatului de drept al lui Adrian Duicu, după ce ANI l-a declarat incompatibil. Cel care i-a preluat atribuţiile este Aladin Georgescu (PSD), fostul său om de încredere în CJ Mehedinţi, dar şi în PSD Mehedinţi. (Corina Macavei)

TIMIŞ. Dosarul penal al unuia dintre cei mai influenţi oameni politici din Timiş: Titu Bojin, preşedintele CJ

Printre cei care s-au ales cu dosare penale în 2014 se află şi Titu Bojin, unul din cei mai influenţi oameni politicieni din judeţ, actualul preşedinte al CJ Timiş. În dosarul în care Titu Bojin este cercetat, procurorii structurii centrale a DNA vizează fapte de corupţie în care au fost implicaţi preşedintele CJ Timiş, consilierul judeţean Marcel Mihoc, dar şi 17 primari din Timiş. Procurorii verifică încheierea unor contracte prin care mai multe primării au încheiat ilegal contracte de achiziţie a unor truse de scule.

Procurorii DNA îl acuză pe Bojin că, împreună cu consilierul Marcel Mihoc, fost PSD, actual independent, au convins mai mulţi primari PSD, cu care se aflau în relaţii apropiate să încheie contracte cu firma SC Ecomet West SRL.

„Folosindu-se de autoritatea pe care o deţine, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, precum şi lider zonal al unei formaţiuni politice, a identificat pe raza judeţului Timiş, primării conduse de aleşi locali, din aceeaşi formaţiune politică, ulterior, George Didilă încheind contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă, între aceste primării şi S.C. Ecomet West S.R.L.”, arată surse judiciare.
Pentru evitarea licitaţiilor şi atribuirea directă a contractelor, între primării şi firma Ecomet West SRL s-au încheiat contracte cu valori mici, de până în 20.000 de lei. Din datele existente până acum, în reţea au fost, însă, atrase 17 primării. În plus, aceeaşi firmă a încheiat contracte şi cu Direcţia Apelor Banat, al cărui şef este un apropiat al lui Titu Bojin, şi el director al Apelor până la alegerile din 2012. De asemenea, Ecomet West SRL a avut relaţii contractuale cu Direcţia de Prestări Servicii Timiş. (Ştefan Both)

CARAŞ-SEVERIN. Dosarul “Ayatollahul Banatului Montan”: urmărit pentru instigare la şantaj

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început, la mijlocul lunii mai, urmărirea penală pe numele lui Sorin Frunzăverde (credit foto: Mediafax), pentru instigare la şantaj şi folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în vederea obţinerii unui folos necuvenit.
Potrivit procurorilor, „în perioada cuprinsă între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, Sorin Frunzăverde şi-ar fi folosit influenţa pe care o avea în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş Severin şi de vicepreşedinte al unui partid, asupra persoanei care avea calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean şi membru în acelaşi partid, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, respectiv să obţină, în al doilea tur de scrutin, un număr mai mare de voturi pentru candidatul formaţiunii din care făcea parte şi, implicit, să-şi consolideze poziţia în cadrul acestei formaţiuni politice, dar şi în plan administrativ, prin condiţionarea repartizărilor bugetare de rezultatul votului”.

De asemenea, Sorin Frunzăverde, spun anchetatorii, l-ar fi determinat pe vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, să îi şantajeze pe primarii care au părăsit partidul politic din care fac parte cei doi, ameninţându-i că, dacă nu vor face demersuri în vederea obţinerii unor rezultate favorabile candidatului formaţiunii din care făceau parte, la turul doi al alegerilor prezidenţiale, nu vor primi alocări bugetare de la Consiliul Judeţean în anii 2015-2016. Frunzăverde a fost pus sub control judiciar de anchetatori.

Din 2004 până în 2006 a ocupat fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin. În 20 iunie 2008, până la final de mandat, în 2012 a ocupat din nou fotoliul de preşedinte al CJ Caraş- Severin. În iunie 2012, a fost reales pe aceeaşi funcţie pe care o ocupă şi în prezent, cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Din data de 7 aprilie 2012 ocupă funcţia de vicepreşedinte al PNL la nivel naţional. (Ştefan Both)

SIBIU. Preşedintele CJ Sibiu, acuzat de conflict de interese. Procesul se reia pe 14 septembrie

Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, a fost condamnat în luna decembrie 2014 la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Decizia nu este definitivă, Cindrea a făcut apel, iar dosarul are următorul termen pe 14 septembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cindrea este la primul mandat de 

preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, poziţie în care a rămas şi după condamnarea în primă instanţă, conduce organizaţia judeţeană PSD Sibiu din 1996, are la activ 3 mandate de deputat, iar între 2001 şi 2004 a fost secretar de stat, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

În anul 2011, Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat pe Ioan Cindrea, la momentul respectiv deputat, de conflict de interese, pentru că în perioada 5.10.2009-01.02.2011 a avut-o angajată pe Amalia Cindrea, soţia sa, la cabinetul său parlamentar. Cindrea a contestat în instanţă decizia ANI, iar pe 21 martie 2012 Curtea de Apel Alba Iulia i-a admis acţiunea prin care Cindrea solicita anularea actului administrativ. Fostul deputat a intrat ulterior în competiţia electorală la alegerile locale, iar în iunie 2012 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

Agenţia Naţională de Integritate a făcut însă recurs la decizia de la Alba, pe 13 august 2012, iar dosarul a fost înregistrat în 21 august 2012 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă s-a pronunţat pe 18 martie 2014 şi a respins recursul declarat de ANI, însă lucrurile nu s-au oprit aici. Pe 27 iunie 2014, Parchetul General a anunţat trimiterea în judecată a lui Cindrea pentru conflict de interese, iar pe 10 decembrie 2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Cindrea, în primă instanţă, la un an de închisoare cu suspendare. (Ramona Găină)

BRAŞOV. Căncescu, afaceri la nivel înalt cu deputatul Diniţă

Aristotel Căncescşu, preşedintele suspendat al CJ Braşov, este acuzat de cinci fapte de abuz în serviciu, luare de mită, spălare de bani, trafic de influenţă şi instigare la tentativă de abuz în serviciu. După mai multe luni de arest preventiv, a fost plasat sub control judiciar, iar dosarul său se află pe masa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Baronul PNL din Braşov este acuzat că a încheiat contracte preferenţial cu firma fostului deputat Ion Diniţă şi cu firma omului de afaceri Gabriel Bâgiu, şi ei inculpaţi în dosar. Alţi şase funcţionari din cadul CJ Braşov trebuie să dea şi ei socoteală în faţa instanţei în acelaşi dosar.

Potrivit procurorilor, între 2006 şi 2007, CJ Braşov a încheiat două contracte de întreţinere a drumurilor şi deszăpezire cu firma Gotic SA Braşov, reprezentată de Diniţă Ion. Contractul, încheiat pe şase ani, a fost iniţial de 9.724.823 lei. Preţul a crescut de zece ori până în anul 2012, ajungându-se la uriaşa sumă de 101.750.482 de lei. După suspendarea din funcţia de şef al CJ, atribuţiile au lui au fost preluate de vicepreşedintele Claudiu Coman. (Simona Suciu)

CLUJ. Mită contabilizată în fişiere Excel şi lampă cu ultraviolete de frica DNA cumpărată din banii de mită

Procesul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, este acuzat de fapte de corupţie a început pe 12 februarie, anul acesta, la Tribunalul Cluj. Instanţa nu a dat încă o pedeapsă.

Uioreanu (PNL) a fost arestat preventiv pe 29 mai 2014 deoarece a primit mită circa 500.000 de lei de la doi oameni de afaceri clujeni. Pe 23 iunie 2014 era trimis în judecată de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani. După 6 luni în arest preventiv, Curtea de Apel Cluj a dispus, printr-o sentinţă definitivă, pe 12 noiembrie 2014, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Uioreanu părăsea Penitenciarul Gherla şi venea acasă, la Cluj. La sfârşitul lunii martie, anul acesta, magistraţii Tribunalului Cluj au decis înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

Horea Uioreanu ţinea evidenţa şpăgilor cu ajutorul fostului său şef de cabinet, Răzvan Pop, în fişiere Excel. De frica DNA, fostul edil îşi cumpărase, din mită, o lampă cu ultraviolete ca să verifice dacă banii primiţi sunt sau nu marcaţi, potrivit motivării hotărârii de arestare preventivă a lui Horea Uioreanu.
Înainte să ocupe fotoliul de preşedinte al CJ Cluj, Uioreanu a avut două mandate de deputat. În locul său a fost numit preşedinte interimar Mihai Seplecan (PNL). (Florina Pop)

Mai puteţi citi:

Ruşinea României: slăbiciuni de primari. Pe cine am votat, în 2012, şi cine a ajuns, de fapt, să ne conducă marile oraşe

Milioane de români şi-au pus speranţele încă o dată, în 2012, în politicienii locali care s-au întrecut în promisiuni pentru a primi voturile de primari. Şi le-au primit. Milioane de români au crezut, atunci, că vor trăi mai bine, că vor scăpa de sărăcie, că oraşele lor vor fi modernizate, că aleşii lor se vor lecui, în sfârşit, de boala cea mai grea a politicii româneşti: corupţia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările