Mărturia celui care a semnalat corupţia din informatizarea Sănătăţii

Mărturia celui
care a semnalat corupţia din informatizarea Sănătăţii

Fostul preşedinte al CNAS, Vasile Ciurchea, este anchetat de DNA FOTO Adevărul

Sistemul Informatic Unic Integrat din Sănătate a fost nefuncţional încă de la început. Deşi ştia acest lucru, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, anchetat acum de DNA, a acoperit neregulile şi a dat „verde“ pentru derularea contractului. Afirmaţia aparţine fostului coordonator IT la CASMB, Cristian Cloţ, care a semnalat de nenumărate ori ilegalităţile, fără însă să fie luat în seamă.

Controversatul Sistem Informatic (SIUI) al Casei de Asigurări de Sănătate (CNAS), menit să pună în ordine sistemul de sănătate publică şi să oprească furtul din contribuţiile românilor, a fost un eşec de proporţii anunţat de specialişti, dar neasumat de nicio guvernare. Asta în condiţiile în care statul a plătit până acum aproape 200 de milioane de euro pentru informatizarea sistemului medical.

Foştii preşedinţi ai CNAS, Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu, urmăriţi penal, alături de mai multe persoane cu funcţii de conducere din Casă, pentru abuz în serviciu, cunoşteau „performanţele“ sistemului. Cu toate acestea, au tăcut şi au derulat în continuare contractele cu furnizorii SIUI - filiala din România a gigantului Mondial Hewlett-Packard (HP) şi subcontractantul SIVECO România. 

Cristian Cloţ, preşedintele sindicatului din Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi fost coordonator IT la CASMB până în ianuarie 2011, este cel care a demascat corupţia din jurul acestui contract extrem de păgubos pentru statul român.

„Acceptare funcţională“ pentru un sistem nefuncţional

Totul a început în 2003, când Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a încheiat un contract cu firma SIVECO pentru realizarea unui sistem informatic complex.

„Blaturile“ s-au făcut însă mai târziu, în 2007, când preşedinte la CNAS era Vasile Ciurchea. Atunci s-a trecut la etapa următoare a proiectului - demararea proiectelor-pilot pentru implementarea SIUI. Pentru aceste proiecte au fost alese judeţele Constanţa, Braşov şi Dolj. Asta în ciuda insistenţelor specialiştilor IT care au propus şi Capitala pe lista proiectelor-pilot.

Potrivit lui Cristian Cloţ (foto dreapta), testarea pe timp de un an a SIUI în Capitală ar fi fost examenul cel mai relevant pentru fiabilitatea sistemului. Nimeni nu ştie pe ce bază au fost selectate judeţele în care au fost dezvoltate aceste proiecte. Cert este că decizia a aparţinut Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În perioada de teste, SIUI a demonstrat că este nefuncţional, specialiştii semnalând nenumărate erori. Şeful CNAS Vasile Ciurchea a fost informat despre nereguli, dar nu a luat nicio măsură, susţine specialistul IT.

Ba mai mult, câteva luni mai târziu, în august 2008, CNAS a semnat o „acceptanţă funcţională”, adică a fost de acord că SIUI corespunde din punctul de vedere al performaţelor sistemului medical. Ulterior, oficialii CNAS au fost de acord să facă plăţile către furnizorii sistemului. 

Cristian Cloţ a explicat modul obscur în care şefii Casei au luat de bun sistemul băgat pe gât de HP, care a subcontractat SIVECO: „Acceptanţa calitativă a constat într-un simulacru de «teste» efectuate la CNAS, fără prezenţa vreunui reprezentant al caselor judeţene şi fără semnătură unei alte persoane în afara celor din CNAS“.

Tot el spune şi cât de performant era sistemul. „Au fost aruncate pe fereastră 50 de milioane de euro pentru un produs nefuncţional. Sistemul nu conţinea multe prevederi legale, nu se puteau finaliza fluxurile de lucru esenţiale şi, în general, era inutilizabil. Banii nu au intrat doar în soft, ci inclusiv în sistemul ca atare, respectiv în componenta hardware“, a afirmat IT-istul.

SIUI, băgat pe gât cu forţa caselor judeţene

Liderul de sindicat din CASMB spune că, din 2009, şefii CNAS au făcut presiuni asupra caselor de sănătate judeţene pentru a folosi SIUI-ul, deşi era complet nefuncţional, aşa cum au arătat o serie de sesizări făcute din teritoriu. Tocmai de aceea, casele judeţene continuau să utilizeze alte softuri de raportare pentru furnizorii de servicii medicale, respectiv spitale, medici, farmacişti, specialişti în ambulatoriu.

Mai mult, în septembrie 2009, la Sinaia, s-au întâlnit toţi specialiştii IT din ţară, care după mai multe verificări şi dezbateri, au semnat un document, din care reiese, negru pe alb, că sistemul informatic integrat este plin de erori şi dă numai rateuri.

„A fost proiectat prost, a fost implementat prost, a fost training prost. Spre exemplu, trainingul, care a costat 800 de euro pe zi, era la nivelul unui training care nu ar fi trebuit să coste mai mult de 200 de euro pe zi de persoană”, a explicat Cristi Cloţ, care a fost responsabil cu supravegherea trainingului la CASMB.

Cloţ şi-a sfătuit colegii să semneze procese-verbale în care să semnaleze fiecare eroare pe care o depistează la soft pe perioada procesului de formare, ceea ce aceştia au şi făcut. „Încercau să ducă un flux de la A la Z, dar nu funcţiona nimic“, a explicat specialistul.

Inclusiv soluţia hardware aleasă la momentul respectiv de cei de la HP le-a dat bătăi de cap angajaţilor de la casele judeţene. Arhitectura era aleasă de aşa natură încât sincronizarea datelor din SIUI să se facă doar noaptea. „Imaginaţi-vă ce înseamnă să sincronizezi date de la 22 de milioane de cetăţeni“, a completat IT-istul. Ulterior, Lucian Duţă, fost preşedinte al CNAS, a alocat 74 de milioane de euro pentru a pune la punct un nou sistem informatic, pentru că cel vechi nu putea fi upgradat.

Cum ar trebui să funcţioneze sistemul

Cristian Cloţ a explicat cum ar trebui să arate sistemul informatic din Sănătate şi cum a fost gândit de furnizor. „La baza sistemului stau nişte module foarte importante, respectiv evidenţa plătitorilor, gestiunea asiguraţilor – din plătitor devin asiguraţi, partea de medicină de familie care este baza sistemului de sănătate, apoi spitalele şi medicii specialişti, în timp ce farmaciile ar fi pe locul trei. În loc să se asigure că întâi funcţionează baza piramidei, ei au început direct cu farmaciile“, a spus Cloţ, adăugând că au fost făcute numeroase sesizări nu doar către Corpul de Control al Primului Ministru, ci şi către Curtea de Conturi.  

Mai mult, IT-istul a arătat şi că, înainte de a fi implementat la nivel naţional, au fost trimise rapoarte zilnic către conducerea CNAS. Dar, în ciuda erorilor semnalate constant, preşedinţii de case judeţene n-au îndrăznit să-şi contrazică şefii de la Bucureşti, raportând că sistemul funcţionează perfect. „Au fost perioade în care lună de lună trimiteam acelaşi raport, cu aceleaşi probleme, la care mai adăugam ce depistam între timp. Niciodată nu am primit vreun răspuns de la CNAS şi niciodată nu vor recunoaşte că acel sistem nu funcţionează în parametri optimi”, a explicat Cloţ.

Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu, în vizorul DNA

Foştii preşedinţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu sunt urmăriţi penal, alături de mai mulţi şefi din CNAS, pentru abuz în serviciu legat de contractul privind asistenţa tehnică pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) încheiat cu HP România la preţuri supraevaluate, prejudiciul produs fiind estimat la aproape 17 milioane de euro, potrivit DNA.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală faţă de Vasile Ciurchea, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv februarie 2007 - ianuarie 2009, Valeriu Simion, vicepreşedinte al CNAS la data faptelor, Leana Stoea, director general adjunct al CNAS, Mihai Bejat, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din CNAS şi Ovidiu Munteanu, director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul CNAS, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Irinel Popescu, preşedinte al CNAS în perioada ianuarie-decembrie 2009, Marian Mihaela Constantin, director general adjunct, Istvan Lucian Medveş, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei, Liliana Maria Mihai, director la Direcţia Juridic, Contencios şi Acorduri Internaţionale, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, se arată într-un comunicat de presă al DNA. Anchetatorii au dispus începerea urmăririi penale şi faţă de societatea HP România SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

Blocaj la cardul de sănătate în toată ţara

Cardul de sănătate le-a dat din nou bătăi de cap medicilor de familie, care nu l-au putut folosi ieri mai bine de şase ore. Defecţiunea, depistată de furnizorii de servicii medicale încă de la primele ore ale dimineţii, a fost rezolvată abia la ora 13.45, interval în care pacienţii au făcut cale întoarsă şi nu au beneficiat de reţete medicale sau de trimiteri către medicul specialist. „Nu ştim cauza defecţiunii. Aşteptăm remedierea problemei, echipamentele fiind distribuite în diverse zone, cele mai multe la STS, dar şi la Serviciul Paşapoarte”, a declarat ieri Radu Ţibichi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Judeţe în care n-a funcţionat deloc cardul

Revoltaţi de faptul că sistemul informatic îi pune tot mai des în dificultate, medicii de familie susţin că nu îşi pot face meseria şi că, pe cale de consecinţă, de fiecare dată când sistemul informatic nu funcţionează, cei care au de pierdut sunt în primul rând pacienţii. În unele judeţe, sistemul nu a funcţionat deloc, după cum a declarat doctorul Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF): Galaţi, Harghita, Gorj, Giurgiu, Braşov sunt doar câteva dintre ele.

„În aceste judeţe nu au putut fi acordate consultaţii pentru că nu a mers cardul, toate serviciile au fost invalidate. Nici măcar copiilor, care nu au nevoie de card, nu am putut să le dăm reţete. A fost blocaj în aproape toată ţara. Ei nu asigură niciun fel de mentenanţă, fac cârpeli şi speră să funcţioneze sistemul. Cei care au de pierdut sunt în primul rând pacienţii, care plătesc la stat şi care nu beneficiază de drepturile lor”, a declarat medicul de familie Sandra Alexiu.

Pacient: „Cardul ne aduce doar deservicii“

La rândul său, doctorul Gabriel Munteanu a explicat, pentru „Adevărul”, că nu a putut consulta pacienţii care s-au prezentat la cabinet cu cardul de sănătate. „În ultimele două luni n-am mai întâmpinat mari probleme cu cardul de sănătate, dar azi a fost dezastru. Am dat reţete offline, dar te trezeşti după că scoţi bani din buzunar pentru ele. Astea sunt consecinţele după ce ne-au condiţionat să folosim un sistem fără ca el să fie pus la punct şi fără ca el să sufere corecţii de-a lungul timpului”, a arătat Munteanu.

Pe de altă parte, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (APCR), spune că este inadmisibil ca pacienţii să fie refuzaţi de doctori şi să nu beneficieze de servicii medicale ori de reţete. „Acest card de sănătate nu funcţionează încă de la bun început, problemele sunt din ce în ce mai dese, toate aceste şmecherii care s-au făcut în sistem încep să iasă la iveală. Grav este că pacienţii care fac cale întoarsă acasă şi sunt puşi pe drumuri nu se mai întorc la farmacie sau la doctor. Cardul de sănătate a ajuns să fie un deserviciu pentru noi”, a subliniat reprezentantul pacienţilor.

HP vrea să asigure mentenanţa la card

În ceea ce priveşte mentenanţa softului care gestionează cardul de sănătate, ea nu este asigurată în acest moment de nicio companie, după ce Novensys, firma care câştigase contractul, a intrat în insolvenţă. Şi, cu toate că încă de anul trecut a fost demarată o licitaţie pentru achiziţia de servicii de Help-desk, mentenanţă şi suport tehnic, nicio companie nu a trimis oferte.

Anul acesta, în schimb, trei companii au făcut oferte, între acestea numărându-se şi HP, printre subcontractanţi aflându-se şi compania Siveco. Reamintim că HP a fost pusă sub acuzare de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu. Celelalte două oferte au fost depuse de IT Capital Management şi de Teamnet International.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările