Dan Voiculescu, audiat la DNA în dosarul „Savanţii din puşcării”

Dan Voiculescu, audiat la DNA în dosarul „Savanţii din puşcării”

Dan Voiculescu FOTO Adevărul

Dan Voiculescu a fost audiat, vineri dimineaţă, de procurorii anticorupţie, în dosarul „Savanţii din penitenciare”. Este prima oară de când a ajuns după gratii când Voiculescu este scos din celulă pentru a fi audiat. El a refuzat până acum să se prezinte la termenele din procesele pe care le are pe rol. În dosar se fac cercetări pentru favorizarea făptuitorului, iar miercuri a fost audiat şi Gigi Becali.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ancheta DNA vizează cadre universitare care au coordonat sau validat lucrările ştiinţifice ale deţinuţilor pentru care au primit reducerea pedepselor, reprezentanţii editurilor care le-au publicat şi funcţionari ai ANP care au propus eliberarea.

Ancheta în acest caz a fost începută în ianuarie, după ce DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârşirii infracţiunii de favorizare a făptuitorului, respectiv pentru ajutorul dat unor condamnaţi pentru corupţie. Anchetatorii susţin că fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat.

„În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc condamnaţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu”, potrivit DNA.

Voiculescu a scris 10 cărţi în timp record

Fostul senator a scris zece cărţi începând cu 2014, de când este închis în Penitenciarul Rahova. Printre titluri se numără Omenirea încotro, A patra cale, Dezvoltarea economică durabilă sau Teoria Valorii.

Fostul demnitar a fost condamnat definitiv la 10 ani de detenţie pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Scrierea celor zece cărţi i-ar fi redus pedeapsa cu un an.

În februarie, Dan Voiculescu (69 de ani) spunea că munceşte la Rahova trei ore pe zi, în intervalul 11.00 -14.00 şi pentru cărţi studiază două ore, în afara orelor de muncă. Astfel, în perioada 8 august 2014 - 30 decembrie 2015, 507 zile, el a studiat câte două ore pe zi. În această perioadă, în 16 luni, Voiculescu a publicat cele 10 cărţi. O carte la o lună şi jumătate, sau aproximativ 50 de zile. Astfel, potrivit calculelor lui Dan Voiculescu, pentru fiecare carte el ar fi studiat 100 de ore. În acest calcul, făcut de Adevărul, intră şi zilele de week-end şi cele de sărbătoare legală, precizare necesară, deoarece dreptul deţinuţilor de a lucra sau studia este reglementat de Codul Muncii.

„Adevărul” a studiat 7 dintre lucrările ştiinţifice pe teme de economie semnate de Dan Voiculescu, care au fost depuse la Biblioteca Naţională. Trebuie spus că aceste lucrări au o bibliografie generală generoasă, aproximativ 200 de titluri, şi multe trimiteri la baze de date pe internet, în condiţiile în care deţinuţii nu au acces la calculator. Printre cei care l-au recomandat pe afacerist să scrie opere ştiinţifice se numără analistul Ilie Şerbănescu, dar şi fiica sa, Corina Voiculescu, care este doctor în Economie.
 

„Toleranţă zero la corupţie“

Cea mai interesantă lucrare este „A patra cale”, apărută la Editura Bibliotheca din Târgovişte. În carte, Dan Voiculescu îşi prezintă ideile sale pentru România, după „Epoca Băsescu”. „Personal, cred că SUA l-ar fi preferat pe Victor Viorel Ponta, dar a câştigat Klaus Werner Iohannis”, arată autorul. „A fost o perioadă în care politica transpartinică a fost detronată de politica dictatorială a lui Traian Băsescu şi a protejaţilor săi. Astăzi, în 2015, avem o nouă speranţă, o nouă etapă, un nou început”, motivează Voiculescu de ce a scris cartea.

El are mai multe sfaturi pentru guvernanţi: atât economice, cât şi pentru organizarea ministerelor, diverse iniţiative legislative, securitatea energetică şi alimentară, protecţie socială şi cum ar trebui să funcţioneze justiţia. Toate aceste schimbări stau sub principiul „Toleranţă zero faţă de corupţie”.  Unul dintre motivele pentru care este necesar acest lucru l-a explicat chiar autorul: „S-au prădat zeci de miliarde de euro în România din ’89 până în prezent şi aproape nimeni n-a fost pedepsit!”.

Voiculescu arată că sunt necesare măsuri dure pentru gulerele albe găsite vinovate de justiţie. „Considerăm că trebuie aduse modificările necesare legislaţiei pentru ca infracţiunile de corupţie să nu se bucure de prescriere, graţieri, reduceri ale termenelor de recluziune sau alte prevederi favorizante, mai ales atunci când pagubele nu au putut fi recuperate”, mai spune autorul. Afirmaţia vine în condiţiile în care chiar el a tergiversat timp de şase ani judecarea dosarului ICA, una dintre acuzaţii ajungând chiar să se prescrie. Şi nu s-a oprit aici. Voiculescu şi-a dat demisia din Senat, pentru ca dosarul său să fie mutat de la o instanţă la alta.

Despre prejudiciile nerecuperate

O altă idee la care face referire în cărţile sale este cea privind recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie. „Noi considerăm că toate pagubele produse societăţii prin corupţie trebuie recuperate de la cei vinovaţi, că eforturile de la cei vinovaţi trebuie continuate şi intensificate, în limitele legii, pentru că doar convingerea că nu se vor putea bucura liniştiţi de roadele furtului lor îi va descuraja pe cei tentaţi de îmbogăţire prin corupţie”, arată afaceristul.

Însă autorităţile române nu au reuşit să recupereze de la Dan Voiculescu decât 1%, din prejudiciul de 60 de milioane de euro din dosarul ICA. Concret, potrivit procurorilor, recuperarea prejudiciului în cazul său este blocată prin diverse chichiţe avocăţeşti, la cererea lui Dan Voiculescu.

Despre neregulile din domeniul privatizărilor

În plus, deşi a fost condamnat pentru privatizarea frauduloasă a ICA, Voiculescu arată în lucrările sale că în domeniul privatizărilor sunt nereguli uriaşe. „Un domeniu în care corupţia a acţionat preferenţial este cel al privatizărilor. Exponent al intereselor întreprinzătorilor privaţi, mai ales ale celor mici şi mijlocii, conceptul nostru semnalează şi faptul că privatizarea preferenţială, cu ignorarea interesului public şi/sau prin comision, s-a transformat într-o formă deosebit de toxică de concurenţă neloială faţă de întreprinzătorul care doreşte crearea de noi unităţi productive („Greenfield investments“)“, precizează Voiculescu.

Şi conchide: „Paradoxal, prin corupţie, privatizarea a devenit în mai multe cazuri un fenomen antagonic dezvoltării sectorului privat, deoarece rezumă această dezvoltare doar la redistribuirea de active şi elimină sau defavorizează noile investiţii”, scrie Voiculescu. Exact ca în cazul său, miza privatizării ICA fiind, de fapt, terenurile şi clădirile deţinute de Institutul de Cercetări Alimentare. 

Literatura de puşcărie: suspendată

În februarie, Guvernul a suspendat până-n septembrie prevederea legală în baza căreia savanţii închisorilor îşi puteau reduce pedeapsa dacă scriau „opere ştiinţifice“. Până atunci, trebuie stabilit un mod de evaluare a caracterului ştiinţific.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, ceruse abrogarea articolului de lege prin care li se acordă aceste beneficii deţinuţilor, dar membrii Guvernului au ales să ţină cont de avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii care a respins cererea şefei de la Justiţie. Concret, proiectul de OUG elaborat de Ministerul Justiţiei stabilea abrogarea art.96 alin.(1) lit.(f) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Acesta a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Justiţiei. 

„Guvernul a adoptat o suspendare a acestui articol până la 1 septembrie anul curent. Ştiu că în formula afişată pe site ordonanţa de urgenţă vorbea despre abrogare. S-a ţinut cont, în şedinţa de Guvern de astăzi, şi de punctul de vedere al CSM, care considera că, sigur, articolul ar fi bine să prezinte un mecanism prin care adevăratele lucrări ştiinţifice sau adevăratele elemente de valoare adăugată ştiinţifică pot să constituie în continuare un element de susţinere pentru executorii lor aşa încât să poată beneficia de această facilitate“, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului.

337 de cărţi scrise anul trecut în puşcării

Acesta a subliniat însă că, din punctul de vedere al Guvernului, s-a făcut un abuz de drept în utilizarea excesivă a acestei prevederi şi a arătat că dacă în 2006 nu a fost publicată nicio lucrare în închisoare, anul trecut au fost scrise 337 de cărţi.

„Până la constituirea unui mecanism, vorbim de o suspendare“, a completat Dan Suciu. Asta pentru că, din spusele oficialului, Ministerul Justiţiei va coordona un comitet interministerial cu Ministerul Educaţiei pentru a vedea dacă un mecanism de stabilire a caracterului ştiinţific al unei lucrări este sau nu fezabil. Aceste consultări vor avea loc în următoarea perioadă. În ciuda faptului că a fost întrebat de jurnalişti cine a propus în şedinţa de Guvern ca articolul să fie suspendat şi nu abrogat, Suciu a refuzat să le răspundă.

„La nivelul Guvernului, în şedinţa de Guvern, au fost aceste discuţii legate de avizul CSM şi iată că s-a ţinut cont de acest aviz şi decizia este cea de suspendare. Este o decizie asumată de Guvern. Nu cred că este semnificativ să punctăm cine anume a propus-o, pentru că ea a rezultat de fapt dintr-o discuţie care a avut loc în Guvern şi asta a fost formula la care s-a ajuns la un consens“, a declarat purtătorul de cuvânt. În schimb, acesta a ţinut să precizeze că, în următoarele opt luni, „operele ştiinţifice“ ale deţinuţilor, nu vor mai fi luate în calcul pentru decizia de obţinere a celor 30 de zile.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: