Sărbătoarea Învierii Domnului în lume. Cum se sărbătoreşte Paştele şi ce obiceiuri sunt în alte ţări

Sărbătoarea Învierii Domnului în lume. Cum se sărbătoreşte Paştele şi ce obiceiuri sunt în alte ţări

Ortodocşi sărbătorind Paştele în Macedonia

Sărbătorile Pascale poartă aceleaşi simboluri şi semnificaţii în întreaga lume, însă în fiecare regiune acestea se celebrează prin obiceiuri şi tradiţii diferite, în funcţie de specificul locurilor.

Filipine: Răstignirea pe cruce, la propriu!

Filipine are o puternică tradiţie de Paşti, în care se respectă atât aspectul spiritual al Postului Mare, cât şi al Duminicii Paştelui. Cu această ocazie, are loc Festivalul Moriones în Marinduque, care îi evocă pe soldaţii romani cruzi, participanţi la crucificarea lui Isus Hristos. Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflată în regiunea San Pedro, este o sărbătoare specifică, care presupune participarea sătenilor la un act de auto-flagelare, în care unii dintre ei sunt răstigniţi “literalmente” pe cruce.
 
Şi India sărbătoreşte Paştele cu fanfară şi energie, chiar dacă are o populaţie creştină minoră. Vinerea Mare este sărbătoare obligatorie publică, iar oamenii fac schimb de ouă în zilele de Paşte.
 

Australia: Marsupialul de ciocolată

În Australia, multe familii aranjează o vânătoare, în Duminică Paştelui, în casele sau grădinile lor, pentru a vedea care dintre membrii familiei găsesc cele mai multe ouă. Aceştia stau apoi la masă cu rudele lor, unde consumă friptură de miel, de vită sau de pui cu legume prăjite cum ar fi cartofi, morcovi, dovleac. De asemenea, sunt foarte populari iepuraşii şi ouăle de ciocolată. În ultima vreme, cu ocazia Paştelui, au fost comercializaţi bilbies (lat. Macrotis) de ciocolată. Bilby este un animal nativ din Australia, pe cale de dispariţie. Astfel, producătorii au decis că profiturile din vânzarea bilbies să fie folosite pentru protejarea acestei specii.
 

Germania: Marele Foc de Paşte

În Germania, Paştele se numeşte “Ostern”, denumirea fiind legată de zeiţa anglo-saxonă a primăverii, Eostre. Copiii au aproximativ trei săptămâni de vacanţă de Paşti şi, totodată, nimeni nu lucrează în Vinerea Mare,  Sâmbăta şi Duminica. Cât despre obiceiurile culinare, majoritatea oamenilor mănâncă peşte în Vinerea Mare şi sâmbătă. De asemenea, în regiunile din nordul Germaniei, se organizează un mare foc de Paşti. Evenimentul este foarte popular, motiv pentru care o mulţime de oameni se adună şi stau în jurul lui. Focul de Paşti arde simbolic toate rămăşiţele iernii şi, în mod simbolic, sentimentele rele. Acest obicei există şi în Olanda.
 

Franţa: Doliu pentru răstignirea lui Hristos

În Franţa, celebrarea Sărbătorilor Pascale porneşte din Vinerea Mare, cu o notă solemnă. Clopotele nu sună timp de trei zile,  începând din Vinerea Mare până în Duminică Paştelui. Acesta este un semn de doliu în amintirea faptului că Hristos a fost răstignit. De Paşti, copiii trebuie să găsească ouăle de ciocolată ascunse de bătrâni în case.
 

Africa: Fluturi, flori, copaci şi banane

În majoritatea statelor din Africa, în timpul Sărbătorilor de Paşti, bisericile sunt decorate cu Vitenge şi Kanga, haine confecţionate în formă de fluturi, flori, copaci şi banane. Imnurile creştine sunt însoţite de bătăi de tobe şi Kigelegele, sunete de înaltă ţinută morală, realizate de femei. După masa de Paşti, au loc dansuri tradiţionale în afara bisericii.
 

Rusia: Sărbătoare cu multe ouă roşii

Bisericile ortodoxe din Rusia au un ritual interior, diferit de cele catolice. Sâmbătă seara, uşa lăcaşului de cult stă închisă până la miezul nopţii, când preotul o deschide şi iese spunând “Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat!”. După orele de anticipare tăcută, credincioşii răspund “Adevărat a înviat!” Un alt ritual interesant este vopsirea ouălor în roşu, culoare ce simbolizează sângele lui Hristos. În plus, oamenii sparg ouăle folosind cuie, pentru a-şi aminti de moartea lui Hristos. Tot de Paşti, familiile ruseşti coc prăjituri tradiţionale, cunoscute sub denumirea de “kulich” şi fac pasca, pe care o aduc la biserică, unde preotul o binecuvântează.
 

Anglia: Iepuraşul cu daruri

Iepuraşul este un simbol foarte important pentru Sărbătoarea Paştelui în Anglia. Acesta “ascunde” ouă şi cadouri prin casă, pe care copiii le caută în dimineaţa de duminică. Paştele este sărbătorit prin schimb de ouă, dar şi daruri. Acestea pot fi bani, haine, ciocolată şi coşuleţe cu flori. De asemenea, prăjiturile dulci de fructe în formă de cruce sunt alimente populare în Vinerea Mare.
 

Israel: “Cele Douăsprezece staţii ale Crucii”

Paştele în Israel are o semnificaţie specială, deoarece ritualurile creştine au rădăcini în tradiţiile evreieşti. Celebrarea Paştelui evreiesc, care comemorează exodul evreilor din captivitate, în Egipt, a fost legată de Paşti (în ebraică Pasach) încă de la început.
 
Astfel, pentru sărbătorirea Paştelui, credincioşii creştini din întreagă lume se adună în Oraşul Sfânt, Ierusalim. Masa de Paşti este sărbătorită la Biserica veche a Sfântului Mormânt din Ierusalim.
 
În Israel, o mare parte din evrei nu îl acceptă pe Iisus Hristos ca Mesia trimis de la Dumnezeu, şi, prin urmare, aceştia nu sărbătoresc Răstignirea lui sau întoarcerea din regatul morţii. În timpul Paştelui, au loc multe procesiuni în Israel. Acestea urmează drumul lui Iisus la Golgota. Traseul este numit “Douăsprezece Staţii ale Crucii“. De asemenea, mulţi turişti din diferite părţi ale lumii vin să ia parte la această procesiune. Participarea este considerată o practică sfânta pentru creştini.
 

SUA: Pomul împodobit cu ouă

În duminica Paştelui, la New York şi în alte oraşe, au loc parade. Sărbătoarea este uşor de observat prin pieţele frumos decorate  şi casele împodobite. Sărbătoarea Paştelui în SUA este foarte comercializată. Simboluri precum iepuraşi, ouă colorate, copaci împodobiţi şi carne de miel se găsesc în diferite forme. Iepuraşul de Paşte şi ouăle de lemn au fost introduse în folclorul american de coloniştii germani, care au sosit în ţară în jurul anului 1700. Treptat, poporul american a importat şi alte tradiţii, dintre care cea mai de succes s-a dovedit a fi decorarea unui copac cu ouă de Paşti şi desenarea lui cu diverse simboluri specifice Sărbătorii. Cartea “Egg Tree” de Katherine Milhous este celebră, pentru că prezintă acest obicei pe îndelete.
 

Suedia: Tinerii se biciuiesc cu nuiele

În această ţară, în amintirea suferinţelor petrecute de Iisus, în vinerea dinaintea Paştelui, tinerii “se biciuiesc” cu nuiele de mesteacăn decorate şi împodobite. O altă tradiţie legată de Paşti este sărbătorită în Joia Mare ; conform tradiţiei, această perioada era legată de vrăjitoare, ce simbolizau ghinionul, astfel pentru a le alunga erau aprinse focuri, iar oamenii făceau zgomote ciudate şi acestea zburau către “Bllkulla”. Astăzi acest eveniment este sărbătorit pentru amuzamentul copiilor.
 

Olanda: Carnaval de Paşti

Paştele în Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post şi penitenţă . Pregătirile pentru carnavaluri încep încă din anul anterior în cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, când un consiliu de 11 persoane se întâlneşte pentru a pune la cale programul carnavalurilor. În timpul carnavalurilor, olandezii participă la diverse petreceri, parade şi baluri mascate. În fiecare oraş o persoană este aleasă Prinţul Carnavalului şi îi sunt înmânate cheile urbei. În prima zi de Paşti, olandezii obişnuiesc să ia masă în familie. Masa este atent decoarata de gospodine cu ouă colorate şi flori de primăvară. Nelipsită din meniul tradiţional al olandezilor este „Paasbrood”, un fel de pâine dulce care conţine struguri şi stafide.
 

Mexic – sărbătoarea ţine două săptămâni

În Mexic, Sărbătoarea de Paşti ţine două săptămâni, fiind împărţită în Săptămâna Sfânta, când sunt sărbătorite ultimele zile ale lui Iisus şi Pascua, sărbătorind Învierea lui Iisus, reprezintă totodată şi eliberarea de sacrificiile impuse de post. Fiecare comunitate sărbătoreşte acest eveniment în funcţie de influenţele religioase, însă cel mai emoţionant moment, din săptămâna sfânta, caracteristic la majoritatea comunităţilor, îl constituie punerea în scenă a evenimentelor petrecute în trecut. Scenetele redau ultima cină, trădarea, judecata, în unele oraşe întâlnindu-se chiar şi răstignirea.
 

Grecia: catafalc purtat pe străzile oraşelor

Prima ceremonie este ţinută în Vinerea Mare, cunoscută ca şi ziua coborârii trupului Mântuitorului de pe cruce. Catafalcul este scos din altar şi purtat pe străzile oraşului, urmat de credincioşi cu lumânările aprinse. Sâmbătă Mare este dedicată pregătirilor, iar atmosfera generală este de voioşie şi bună dispoziţie, pentru că se ştie că nu a mai rămas mult timp până la Înviere. Bisericile sunt decorate de sărbătoare, oamenii sosesc pe inserat, având lumânări, iar la miezul nopţii iau lumina şi îşi spun „Hristos a înviat!” (în limba greacă, „Christos anesti!”).
 
În prima zi de Paşti, au loc, în aer liber, diferite manifestări de bucurie pentru Învierea Domnului, consumându-se supă de miel, friptură de miel, ouă, salate şi prăjituri speciale. De asemenea, grecii mănâncă o pâine rotundă (lipie), ornată cu o cruce făcută din ouă roşii, care se numeşte Christopsomon.
 

Italia: Clopotele bisericilor tac de joi până duminică

În Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul întregului an, dar se opresc în Joia Mare şi liniştea se aşterne peste întreg ţinutul. Oamenii sunt mai tăcuţi şi mai gânditori, amintindu-şi de răstignirea lui Iisus. În dimineaţa zilei de duminică, se aud din nou clopotele, care-i anunţă pe oameni că Iisus a înviat. Copiii găsesc ouă ascunse prin casă sau în grădină. În timpul Postului, femeile pun grâu la încolţit într-un loc întunecat din casă. Firele de grâu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor în zilele premergătoare Paştelui.
 
Spre deosebire de alte ţări, în Italia copacul care simbolizează victoria vieţii asupra morţii este măslinul şi nu palmierul. În Duminica Floriilor, oamenii duc la biserica ramuri de măslin pentru a fi sfinţite. După ce toţi oamenii s-au adunat în biserică, uşile se închid, simbolizând porţile Ierusalimului. Preoţii ciocănesc de trei ori şi uşile se deschid, muzica se revarsă în acorduri vesele, iar oamenii flutură ramurile, comemorând astfel intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim.
 
În Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spălării picioarelor. Se aleg 12 bărbaţi săraci din parohie, care simbolizează cei 12 apostoli, iar preotul, acţionând că Iisus Hristos, le spală picioarele. Prima zi de Paşte este o zi a fericirii şi a speranţei renăscute. Oamenii consumă produse tradiţionale, dintre care cea mai importantă este friptura de miel, consumată împreună cu o salată de ouă fierte.
 

Spania: Săptămâna Sfântă

Postul Mare consituie o perioadă de meditaţie, rugăciune şi privaţiuni, care-i purifică pe oameni şi îi pregăteşte pentru miracolul Învierii. În Duminica Floriilor, oamenii merg la biserică, iar copiii duc ramuri şi frunze de palmier pentru a fi binecuvântate de preot. Băieţii au ramuri simple, în timp ce fetele duc unele ornate cu bomboane şi beteală. În Sâmbăta Mare, toată lumea merge la biserică, iar duminică se ia masa în familie şi se merge în vizită la rude. Momentul anual esenţial care îi marchează frumuseţea este cel dinaintea Sărbătorilor pascale. Denumită de catolici Săptămâna Sfântă şi de ortodocşi - cea a Patimilor, celebrarea ei în Spania e încărcată de semnificaţii puternice. Procesiunea tradiţională, datând din secolul al XIII-lea, reiterează momentele fundamentale ce precedă minunea Învierii şi este respectată cu stricteţe şi bucurie de persoane de toate vârstele. Aproximativ 50 de oameni cu glugi (Costaleros) poartă pe umeri greutăţile fiecărui cortegiu. Persoanele care însoţesc alaiul poartă doliu, bărbaţii fiind îmbrăcaţi în costume negre, iar femeile, înveşmântate cu tradiţionalele mantii din dantelă (mantilla) cu rozarii. Copiii negociază ceară de la lumânările înalte, purtate de Nazarenos, primind câteva picături în schimbul bomboanelor. Cu atât vor fi mai norocoşi, cu cât în final, mingea lor de ceară va fi mai mare.
 

Bulgaria: daruri între prieteni şi rude

La miezul nopţii dintre sâmbătă şi duminică, oamenii se adună la biserică cu ouă roşii şi pâine. Procesiunea este foarte asemănătoare celei de la noi. Una din tradiţiile specifice în Bulgaria este că oul roşu care se loveşte de zidul bisericii este primul mâncat. La masă, oamenii ciocnesc ouă iar cel care rămâne cu oul întreg este cel despre care se crede că va avea un an plin de noroc. În zilele dinaintea sărbătorilor de Paşte, familiile creştine trimit pâine şi ouă vopsite că daruri pentru prietenii lor turci. Persoană care transporta ouăle primeşte, de obicei, nişte bani în semn de mulţumire. Astfel de daruri se fac şi rudelor mai îndepărtate, părinţilor spirituali şi altor apropiaţi. Tot de Paşte, şi tot în Bulgaria femeile sunt udate cu apă pentru a le merge bine tot anul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: