De ce nu exportăm mai multă carne de oaie în Europa. „În ţări precum Italia, Spania, este prima carne introdusă în alimentaţia sugarului“

De ce nu exportăm mai multă carne de oaie în Europa. „În ţări precum Italia, Spania, este prima carne introdusă în alimentaţia sugarului“

Crescătorii de animale spun că cel mai profitabil ar fi să exporte ei direct către achizitori, fără intermediari FOTO: arhiva/Alina Mitran

Pe piaţa europeană este un deficit de 30-40 % de carne de miel şi oaie, spune preşedinta unei importante asociaţii a crescătorilor de animale. Şi cu toate că mielul din România este apreciat pentru gustul deosebit, fermierii români pătrund greu pe piaţă, chiar şi în supermarketurile din România. Iată care sunt explicaţiile producătorilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mieii din România nu ajung nici în supermarketurile de la noi şi nici în cele europene, crescătorii fiind, în cea mai mare parte, obligaţi să-i vândă la preţuri mici către intermediari, care-i exportă la preţuri bune în ţările arabe. 

„Este o realitate pe care crescătorii încearcă de ani buni să o corecteze“, spune Constanţa Ştefan, preşedinta Asociaţiei Crescătorilor de Animale „Ţara Loviştei“.  Asociaţia reprezintă interesele a sute de fermieri din şase judeţe.

Cât costă carnea de miel la producător

Fermierii români nu au o infrastructură care să le permită să sacrifice ei animalele şi să livreze carnea în carcasă sau chiar produse din carne. 

Ei ştiu acest lucru şi fac apel de ani buni să se lanseze programe prin care să fie sprijiniţi să construiască puncte de colectare şi sacrificare. 

Dar deşi au existat încercări, programele se blochează la fiecare schimbare de ministru. 

Fermierii au cerut chiar, şi sunt aproape de acest obiectiv, să li se permită să-şi organizeze puncte de sacrificare chiar în ferme, iar consumatorul român, care şi el plăteşte astăzi un preţ mare, să se poată aproviziona, tot timpul anului, direct de la fermă, la preţul corect. Altfel, animalele în continuare vor fi colectate la preţuri mizere şi livrate mai departe, de către intermediar, în timp ce în magazinele româneşti ajunge carnea de miel adusă din străinătate.

„În această perioadă se vând între 18-20 lei kilogramul în viu, atât pentru export cât şi pentru Paşte. La carcasă nu cred că va trece de 35 lei sub nicio formă. La producător, eu nu vorbesc de magazine, la magazine este cam 50  lei/kg. Şi ce am mai observat la magazine – ei preferă să aducă carne de miel din altă parte, deşi calitatea este total diferită faţă de mielul crescut în curtea fermierului. Nu au colaborare bună cu abatoarele, sau... Noi nu putem să tăiem în abator şi să ducem pentru că ar însemna să mai dăm bani din buzunar ca să facem acest lucru. S-au luat măsuri, s-a dat un ordin al ANSVSA, nu va fi valabil anul acesta, dar se vor autoriza puncte de tăiere şi în fermele crescătorilor de animale. Şi la persoane fizice, nu numai la persoane juridice“, a declarat preşedinta Asociaţiei „Ţara Loviştei“, Constanţa Ştefan.

Punctele de sacrificare în ferme le-ar permite, pentru început, să poată livra legal carne proaspătă pentru consumatorii de la noi, însă nu este de ajuns.

„Până când nu va fi o strategie ca abatoarele să presteze servicii pentru crescători, să putem face noi exporturi, şi nu abatoarele, nu va fi posibil acest lucru (n. red. – ca producătorii români să exporte carne în carcasă, nu animale vii). Pentru că interesul nostru, da, este să exportăm carcasă de miel, nu miei în viu. Şi am putea face acest lucru foarte bine pe piaţa eurpeană, unde este un deficit de circa 30-40% la carnea de oaie“, a mai spus Ştefan.

Spre partenerii tradiţionali vor pleca în continuare animale vii

Îmbunătăţiri s-ar putea face şi în exportul către partenerii arabi, care sunt mari achizitori, dar care vor doar animale vii. Pe acest segment lupta este pe de o parte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transport, iar pe de alta pentru înlesnirea exportului direct din ferme, nu prin intermediarii care câştigă mai mult decât producătorii.

„Pentru ţările arabe, care sunt partenerii tradiţionali, rămâne mielul în viu. Pentru că ei au tradiţiile lor de sacrificare şi preferă mielul în viu. Şi preferă mielul din România, pentru că are alt gust. Mielul de ţurcană este deosebit. (...) Prin ANSVSA am reuşit să facem protocoale şi certificatele de sănătate, să le agreem, şi cu alte state din zona arabă, cum ar fi Qatar, sultanatul Oman, Emiratele Arabe, aşa că fără probleme n-o să mai facem prin alţii acest export, ci vor veni oameni de afaceri de acolo care să ia. Toate  aceste lucruri duc la o creştere a preţului cu care vom vinde miei anul acesta, chiar se vede de acum“, a mai spus preşedinta asociaţiei amintite.

De ce nu mai cumpără turcii oi din România

O problemă încă nerezolvată, a mai spus Constanţa Ştefan, este exportul de oi către Turcia. 

„Noi avem o problemă mare cu Turcia. Este aproape de noi, este foarte mare consumatoare de carne de oaie, dar nu putem exporta la ei pentru că cineva pur şi simplu a făcut un balon, aşa, mare, din faptul că în România este scrapie (n.r. Scrapia este o boală degenerativă şi fatală, care afectează sistemul nervos central al oilor şi caprelor. Boală este asociată cu prezenţa unor proteine anormale, denumite prioni şi face parte dintr-un grup de afecţiuni neurologice cunoscute sub denumirea de encefalopatii spongiforme transmisibile).

Nu, în România nu este scrapie. Avem zone unde rezistenţa animalelor este slabă, mai slabă pentru această boală, dar scrapia este izolată în focar, vă spun că autorităţile sanitare se ocupă şi este stins cât se poate de repede. Turcia de data asta a înţeles argumentele noastre, în august vor face o vizită în România, vor merge şi în ţară prin ferme, să se convingă, şi poate reuşim să deblocăm şi exportul cu Turcia“, a mai spus Ştefan.

Mult mai greu va fi, în schimb, să se schimbe mentalitatea consumatorului. Deşi fermierii români livrează carne de calitate recunoscută, consumatorul român cumpără doar ocazional.

„Faptul că este crescută în gospodăriile oamenilor, pe păşuni, faptul că este crescută mai ales pe păşunile alpine, unde flora este diversificată, unde izvoarele sunt curate, îi dă o altă calitate. Şi rasa ţurcană se creşte în natură, afară, nu intră în stabulaţie. Acest lucru îi dă un gust mult mai plăcut cărnii de miel şi calitativ este mai bună, inclusiv pentru organismul oamenilor. În alte ţări, precum Italia, Spania, prima carne care se introduce în alimentaţia sugarului nu este carnea de pui, ca-n România, unde predomină. Este carnea de oaie, de miel şi de ied, pentru că au nutrienţi mai mulţi şi sunt mult mai sănătoase pentru a le începe diversificarea alimentaţiei. Sper să ajungem la acest lucru şi în România“, a conchis Ştefan.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Cât va costa carnea de miel de Paşte. Oierii ameninţă că vor da mieii la export dacă preţul nu va fi convenabil 

Un crescător important de oi din sudul Moldovei rămâne fără mii de animale din cauza unei boli fatale

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările