Cum poţi avea acces la servicii psihologice decontate. Psiholog clinician: „Uneori, terapia are aceleaşi efecte precum medicaţia“

Cum poţi avea acces la servicii psihologice decontate. Psiholog clinician: „Uneori, terapia are aceleaşi efecte precum medicaţia“

Copiii şi adolescenţii sunt o categorie aparte de pacienţi, psihologii din şcoli fiind copleşiţi FOTO: Shutterstock

Una dintre marile probleme ale abordării sănătăţii, atât de către oameni, cât şi de stat, este ignorarea importanţei unui psihic sănătos. Psihologul clinician Nicolae Ispas spune că este esenţială consilierea psihologică în cazul oricărui pacient, dar că mulţi sunt dezarmaţi de faptul că majoritatea şedinţelor nu sunt decontate de Casa de Asigurări

Ştiri pe aceeaşi temă

Psihologul clinician Nicolae Ispas a povestit pentru „Weekend Adevărul“ ce înseamnă consilierea psihologică, de ce este importantă şi care este modalitatea prin care costul ei să fie acoperit de sistemul de stat: 

„Oferim doar servicii de consiliere psihologică, nu şi psihoterapie, iar ele se oferă nu în contract direct cu Casa, ci sunt conexe. Asta înseamnă că eu am contract cu anumite specialităţi medicale. Medicii specialişti, în urma unui consult pe care îl realizează, pot să facă o scrisoare medicală către psiholog, iar serviciile medicale le solicită medicul specialist către CAS, banii îi încasează medicul specialist, iar mie, în baza contractului pe care-l am cu medicul specialist, mi se decontează serviciile prestate“.

Un psihic sănătos ajută un corp bolnav

Numărul de şedinţe de consiliere psihologică se stabileşte în urma unei evaluări efectuate de către medicul specialist şi psiholog. Pe lângă şedinţele de consiliere, spune psihologul Nicolae Ispas, mai există varianta de psihodiagnostic. 

„De exemplu, cineva care vine la ORL, cu nivel ridicat de anxietate: medicul ORL-ist, înainte să îi facă un consult, poate să solicite o evaluare de psihodiagnostic dacă persoana respectivă se află într-un episod de depresie, dacă persoana respectivă are un nivel de anxietate generalizată, suferă de atacuri de panică sau alte tulburări de personalitate“, a explicat medicul. Situaţiile în care doctorii specialişti îi îndrumă pe pacienţi către psiholog sunt diverse, însă nevoia de consiliere rămâne încă, în mare măsură, neacoperită.

Pacienţii sunt ajutaţi de psiholog să treacă, de exemplu, peste şocul pe care-l presupune aflarea unui diagnostic care este considerat grav. Uneori e vorba de boli ireversibile, cum este diabetul, alteori de boli extrem de grave, cum este cancerul.

„Pacientul poate să suporte un nivel de anxietate foarte mare, care poate să meargă chiar până la episoade depresive. Şi atunci, în funcţie de vulnerabilitatea emoţională a persoanei, medicul spune, spre exemplu: «Ca să depăşeşti mai uşor, îţi recomand cinci şedinţe de consiliere cu psihologul care să te înveţe cum să priveşti lucrurile, cum să îţi însuşeşti nişte tehnici de gestionare a emoţiilor atunci când eşti copleşit de gânduri automate negative, de emoţii negative, cum să-ţi reproiectezi viaţa astfel încât să-ţi îmbunătăţeşti confortul emoţional, tehnici de reglare a emoţiilor“, a explicat psihologul. Alteori, tot prin consiliere, pacientul este convins să urmeze tratamentul.

Consilierea psihologică, o altă formă de educaţie

Mulţi dintre pacienţi sunt uşor de convins să urmeze şedinţe de consiliere psihologică, în timp ce alţii încă rămân tributari ideii că „dacă merg la psiholog, înseamnă că sunt nebun“. „Pe măsură ce vin generaţiile mai noi care au avut acces la educaţie, lucrurile sunt un pic văzute altfel. Dar încă există confuzia că a merge la psiholog înseamnă că eşti nebun. Pentru că, de ce să nu recunoaştem, cam aşa a fost privită problema psihiatrică până acum 20 de ani. Chiar şi cercetările abia în ultimii 20 de ani au evoluat foarte rapid şi am aflat foarte multe lucruri despre creier şi despre psihicul uman. Singura soluţie până atunci era internarea într-un spital şi tratament de a ţine sub control. Dar acum şi-au dat seama că un suport psihologic este mult mai eficient. Uneori, terapia are aceleaşi efecte precum medicaţia, uneori chiar mai bune“, explică psihologul.

Medicul specialist care a recomandat consilierea psihologică are posibilitatea să reevalueze situaţia şi, dacă va considera că pacientul are în continuare nevoie de ajutorul psihologului, planul terapeutic iniţial va continua, medicul emiţând o nouă scrisoare medicală. Astfel, se pot rezolva anumite probleme temporare, însă atunci când apar tulburări de personalitate sau altfel de probleme din spectrul psihiatric, intervenţia este mult mai complexă şi poate fi continuată în afara cadrului legal în care sunt decontate aceste servicii ca servicii conexe.

„Există oarecum o limitare în timp (n.r. – a şedinţelor de consiliere psihologică), dar în cazul tulburărilor de personalitate, cum este borderline sau antisocial, lucrurile sunt foarte greu tratabile şi pacientul necesită, practic, un fel de suport permanent, chiar dacă nu va veni săptămână de săptămână în cabinet. Vine săptămânal, apoi la o lună, se răresc cu follow-up-uri la şase luni... Serviciile care ţin de tulburările de personalitate deja intră în spectrul psihiatric şi atunci se fac doar dacă persoana vrea să le continue în privat“, a menţionat psihologul.

Costul unei şedinţe, deprimant

Medicii psihiatri îi trimit cel mai des pe pacienţi la şedinţele de consiliere, însă există în prezent tendinţa ca medicii din alte specialităţi să o facă, înţelegând importanţa abordării multidisciplinare a unei afecţiuni. Colegiul Psihologilor face chiar demersuri ca psihologii clinicieni să poată să intre, la rândul lor, în relaţie directă cu Casa de Asigurări de Sănătate. S-ar mări astfel, cred psihologii, numărul pacienţilor care pot fi ajutaţi, asta dacă asigurarea acestor servicii nu va depinde, cumva, de plafonarea fondurilor.

Sunt multe lucruri care, cred eu, pornesc, în primul rând, de la educaţie, şi în al doilea rând, de la suportul pe care societatea trebuie să-l asigure sănătăţii mintale. Aşa cum ne preocupăm de sănătatea fizică, o atenţie cel puţin la fel de mare trebuie acordată şi sănătăţii mintale.

 

Pe de altă parte, costul pe care pacienţii trebuie să îl suporte pentru servicii de consiliere psihologică şi psihoterapie, în cazul serviciilor nesuportate din fondul CAS, este în măsură să-i descurajeze pe cei mai mulţi. O şedinţă de consiliere costă între 50 de lei şi poate ajunge şi la 500 de lei, preţ practicat în oraşele mari în care puterea de cumpărare este pe măsură. Şi cum afecţiunile din sfera psihicului sunt mai puţin „vizibile“ şi nu se instalează cu simptome precum durerea, de exemplu, pacienţii lasă adesea pe mai târziu, când îşi vor putea permite, rezolvarea acestor probleme.

Specialităţile care pot recomanda terapie decontată de CAS

Pentru anumite categorii de pacienţi asiguraţi există posibilitatea, încă foarte puţin cunoscută, de a beneficia de servicii de consiliere psihologică în baza biletului de trimitere. Serviciile sunt decontate prin circuitul CJAS, însă nu direct psihologului, ci medicilor specialişti aflaţi în contract cu CAS şi care le recomandă pacienţilor lor şedinţe de consiliere psihologică. Serviciile de consiliere psihologică pot fi recomandate în cadrul a şapte specialităţi medicale: Neurologie şi neurologie pediatrică, Otorinolaringologie (ORL), Psihiatrie, inclusiv psihiatrie pediatrică, Oncologie medicală, Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Hematologie şi Nefrologie. Acestea sunt servicii conexe actului medical şi ele sunt recomandate pacienţilor de către un medic specialist în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Adolescenţii, o categorie ignorată de CAS

Un pacient are nevoie, în medie, de 8-10 şedinţe de consiliere, însă sunt cazuri în care problemele pot fi rezolvate în mult mai multe. Îmbucurător este însă că de beneficiul consilierii psihologice s-au convins şi pacienţi oarecum sceptici. „După trei şedinţe, mulţi dintre ei sunt uimiţi de faptul că reuşesc să-şi rezolve o problemă pe care n-au sperat niciodată că o s-o depăşească. Adică se resemnaseră cu situaţia că aşa o să trăiască toată viaţa. Chiar îmi amintesc de o clientă cu nişte atacuri de panică. A venit îngrozită, pentru că i-au şi spus prietenele că n-o să scape niciodată de problema asta. Era copleşită. Şi a fost aşa, eliberată, când a văzut că a făcut progrese, că ştie să gestioneze, că a limitat atacurile de panică, au fost din ce în ce mai rare... E uimitor şi, totodată, este şi o satisfacţie când vezi că reuşeşti să rezolvi problema unui om, o problemă pe care el o percepe ca fiind de nerezolvat şi foarte gravă“, a explicat psihologul Nicolae Ispas.

Psihologul clinician Nicolae Ispas FOTO: Facebook

Psihologii care oferă servicii conexe în baza scrisorilor medicale au deja dificultăţi în a-şi programa pacienţii, semn că este o nevoie de ajutor psihologic în continuă creştere. „Nevoia este foarte mare, în principal în segmentul copiilor. Părinţii îşi dau seama că au nevoie de astfel de servicii. Se găsesc foarte greu decontate de Casa de Asigurări şi foarte mulţi cheltuie resurse importante ca să rezolve problemele copiilor, precum cele de logopedie sau tulburări de spectru autist. E foarte dificil pentru ei, chiar fac eforturi deosebite, şi e păcat că nu au posibilitatea să beneficieze de decontări. Foarte mulţi nu ştiu şi foarte mulţi se încurcă în birocraţie, şi pentru binele copilului îşi caută soluţii în privat“, a explicat psihologul. Pe de altă parte, un medic specialist nu poate prescrie mai mult de trei astfel de servicii pe zi, ceea ce, din nou, înseamnă o limitare a accesului pacienţilor la servicii decontate.

Prea puţini psihologi în şcoli

Adolescenţii sunt o categorie aparte de pacienţi. „Există adolescenţi cu anxietate de performanţă faţă de examenele pe care le susţin, care vor să fie consiliaţi. În momentul acesta, eu nu pot să rezolv o astfel de problemă, pentru că încă sunt în căutarea unui psihiatru-pediatru care să aibă contract cu Casa în privat. Majoritatea au contract cu CAS în spitalele în care lucrează. Inclusiv copiii s-au adresat direct, au spus că vor să vorbească cu cineva, pentru că sunt probleme pe care părinţii nu le înţeleg, au auzit de la colegi de-ai lor care, unii dintre ei, merg la consilierul şcolar şi atunci îşi dau seama că le-a fost de folos, şi vor şi ei să-şi rezolve în acest fel problema, discutând cu un specialist“, spune psihologul. Pentru ei se cere un program special, aflat în această perioadă într-un circuit de avizare, astfel încât psihologii din mediul privat să poată să dea o mână de ajutor, ştiut fiind faptul că psihologii din şcoli sunt de multă vreme depăşiţi de numărul de elevi.

În schimb, ce ar putea face consilierii din şcoli, crede psihologul Nicolae Ispas, ar fi să-i înveţe pe copii să-şi recunoască, să-şi exprime şi să-şi gestioneze emoţiile: „Ar trebui să cunoască ce se întâmplă în corpul lor din punct de vedere emoţional, ar trebui să-şi însuşească nişte tehnici de reglare a emoţiilor. Sunt multe lucruri care, cred eu, pornesc, în primul rând, de la educaţie, şi în al doilea rând, de la suportul pe care societatea trebuie să-l asigure sănătăţii mintale. Aşa cum ne preocupăm de sănătatea fizică, o atenţie cel puţin la fel de mare trebuie acordată şi sănătăţii mintale. Mai ales când ne confruntăm cu situaţii dificile, cu evoluţii sociale nu chiar confortabile pentru toată lumea“.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Importanţa unui „Te iubesc“ pentru sănătate. De ce este greşit să căutăm dragostea în exterior

Atelofobia, frica de a nu fi suficient de bun. Cum funcţionează obsesia perfecţiunii şi când ne pune în pericol

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările