Teoriile uluitoare despre Sarmizegetusa Regia, Stonehenge-ul românilor. Misterul cometei şi al calendarului dacic

Teoriile uluitoare despre Sarmizegetusa Regia, Stonehenge-ul românilor. Misterul cometei şi al calendarului dacic

Soarele de andezit şi Marele sanctuar circular.

Templele enigmatice din Sarmizegetusa Regia au dat naştere unor teorii cu totul ieşite din comun despre rolul pe care îl aveau în Antichitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din anii ´50, când au fost dezvelite complet cele mai multe temple din Sarmizegetusa Regia, oamenii de ştiinţă au încercat să caute explicaţii pentru rolul construcţiilor misterioase din aşa-numita Incintă sacră a capitalei Daciei.

GALERIE FOTO DIN SARMIZEGETUSA REGIA

Cercetările nu au fost suficiente pentru oferi răspunsuri satisfăcătoare nenumăratelor întrebări despre rolul pe care monumentele Sarmizegetusei l-au avut în Antichitate. În afara lucrărilor de specialitate publicate de arheologi şi istorici, o bogată literatură s-a dezvoltat în ultimele decenii pe seama aşezării din Munţii Orăştiei. Teoriile „îndrăzneţe” despre modul în care dacii foloseau monumentele din Incinta sacră au devenit şi ele tot mai populare, chiar dacă adesea nu s-au bazat pe argumente ştiinţifice.

Cum au apărut controversatele mituri despre tehnologia SF a dacilor. Povestea cuiului care nu rugineşte

Enigmele Soarelui de andezit din Sarmizegetusa Regia. De ce s-a propus mutarea lui şi ce rol cu totul bizar avea

Descoperire uimitoare în Sarmizegetusa Regia. „Nu existau asemenea porţi în Antichitate” VIDEO

Despre dacii din vremea regelui Burebista, istoricul latin Iordannes afirma în secolul VI că ar fi fost buni cunoscători ai ştiinţei şi ai naturii. Marele preot Deceneu i-a instruit, susţinea autorul lucrării Getica, în filosofie, ştiinţă, etică şi logică şi, „demostrându-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit pînă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc”.

Marele templu circular – calendar dacic

Relatarea lui Iordannes a devenit în deceniile care au urmat dezvelirii templelor dacice unul dintre argumentele principale folosite de unii dintre istorici şi de amatorii de ştiinţă pentru a explica rolul „astronomic” al construcţiilor enigmatice din Sarmizegetusa Regia. S-au folosit de ea autori mai mult sau mai puţin cunoscuţi, începând cu Constantin Daicoviciu – istoricul care a condus în anii ´50 şantierul arheologic din Munţii Orăştiei.


Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Daicoviciu a atribuit Marelui templu circular, pe care echipa sa l-a dezvelit complet la începutul anilor ´50, rolul de „sanctuar – calendar”. „Considerat multă vreme ca o enigmă, lui i s-au atribuit, ipotetic, cele mai diverse destinaţii, de la aceea de circ până la aceea de necropolă sau de altar al zeului solar. Academicianul C. Daicoviciu a făcut un mare pas înainte afirmând legătura acestui sanctuar cu calendarul. În realitate e vorba nu numai de o simplă legătură; monumentul e un adevărat sanctuar-calendar al dacilor”, afirma istoricul Hadrian Daicoviciu, fiul academicianului, în volumul „Dacii” (1965, Editura Ştiinţifică). Mai mulţi autori au îmbrăţişat teoria lui Daicoviciu şi i-au dedicat lucrări ample „sanctuarului - calendar”.

Printre ei s-au numărat şi oameni de ştiinţă din afara României. Unii au arătat că axa „potcoavei” din centrul acestuia se află pe direcţia răsăritului soarelui, în timpul solstiţiului, stabilind asemănarea cu faimosul monument al druizilor de la Stonehenge (Fred Hoyle, „On Stonehenge”). Alţi autori au încercat să explice că stâlpii Marelui Sanctuar Circular ar fi fost folosiţi drept componente ale unui sistem prin care dacii măsurau cu precizie trecerea timpului.


Schiţa Marelui templu Circular, de Solstiţiu. Foto: volumul „On Stonehenge”, de Fred Hoyle

„Admiţând că numai stâlpii subţiri reprezintă zile calendaristice, sanctuarul mare rotund cuprinde 180 de zile, repartizate în 30 de grupuri de câte 6. Să facem acum încă un pas înainte, afirmând că numărul de 180 de zile ne duce la concluzia existenţei unui calendar în care anul era de 360 de zile”, informa istoricul Hadrian Daicoviciu. Rolul de calendar şi modul de calculele în funcţie de numărul stâlpilor au fost contestate de alţi arheologi, în urma cercetărilor ulerioare.

Soarele de andezit sau cometa de andezit?

O altă ipoteză controversată în care astronomia este folosită pentru a explica rolul templelor dacice vizează Soarele de andezit din Incinta sacră. Potrivit arheologilor, monumentul a fost descoperit în 1958 şi dezvelit complet în campania din 1959. Considerat un altar închinat unor divinităţi solare, Soarele de andezit era alcătuit din zece „raze” distribuite în jurul unui disc central.

Tragedie în Sarmizegetusa Regia. Trei oameni au fost loviţi de fulger în incinta sacră a cetăţii dacice: un bărbat a murit

Imagini spectaculoase din Sarmizegetusa Regia. De ce este „dezvelită” de arheologi capitala dacilor FOTO

Cele mai bizare practici din cetăţile dacice. Sex mistic în temple, dansuri în pielea goală şi spirale yoga VIDEO

„Descoperirea pavajului de andezit reprezentând imaginea (simbolul) soarelui are o deosebită însemnătate. Ea aduce o nouă confirmare ipotezei asupra naturii urano-solare a religiei dacilor”, preciza arheologul Constantin Daicoviciu, după campania de săpături din 1959. De-a lungul timpului, au apărut şi alte teorii cu privire la folosirea Soarelui de andezit. Arheologul Ion Horaţiu Crişan argumenta că putea fi folosit ca loc de sacrificare al unor animale mari. Cristian Radu Staicu, autor al unei lucrări despre Soarele de andezit, a susţinut că, de fapt, monumentul putea reprezenta o cometă.„Suntem obişnuiţi de peste o jumătate de secol să vedem în altar Soarele şi razele sale. Dar dacă ar fi vorba de o „stea cu coadă”, o cometă? Dacă vom compara imaginea Soarelui de la Sarmizegetusa imaginându-ne toate scobiturile astupate cu piesele T din calcar cu reprezentarea cometei Halley din fresca lui Giotto, Adoraţia Magilor, vom observa asemănări frapante: un centru plin de raze de un roşu întunecat, iar pe margine un cerc de puncte galbene strălucitoare. Putem presupune că un asemenea eveniment celest a determinat construirea altarului, proiectul căpătând amploare ulterior prin adăugarea celor două sanctuare”, scrie autorul lucrării „Altarul de la Sarmizegetusa Regia - un Soare  de  andezit  sau o Cometă  de  andezit?”.


Soarele de andezit. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Mega-triunghiul Retezat – Parâng - Sarmizegetusa

Poziţia întregii Sarmizegetusa Regia a fost analizată de alţi oameni de ştiinţă în comparaţie cu cea a Retezatului. Unul dintre ei, dr. Franz Kerek, specialist în astronomie de la Institutul Max Planck din Munchen, oferă o ipoteză neobişnuită despre motivele pentru care dacii şi-au aşezat capitala în Munţii Orăştiei. Potrivit autorului, Sarmizegetusa se află la vârful unghiului drept al unui mega triunghi format din două vârfuri proeminente ale Retezatului înconjurător şi Munţii Parâng, o ipoteză confirmată în detaliu de date precise prin satelit şi GPS.

Ce ascund zidurile Sarmizegetusei Regia. De două luni arheologii lucrează intens la dezvelirea ei FOTO

Cum au fost găsite cetăţile strămoşilor noştri. Goana după aur din secolul XIX a scos la suprafaţă Sarmizegetusa Regia

Urşii au „cucerit” şi Sarmizegetusa Regia. Imagini nemaivăzute filmate la poalele capitalei dacilor VIDEO

„Iarna, dealul Sarmizegetusei este la apus aliniat spre Retezat şi acest eveniment ceresc poate fi observat din acest loc. Recenta descoperire a brăţărilor de aur masive din Sarmizegetusa susţine, de asemenea, statutul său cu destinaţia sacră-ceremonie. Am identificat două drepte dimensionate exact pe vârfurile mega-triunghiului, probabil construite de astronomii daci pentru a spori prin triangulare precizia măsurătorilor unghiului azimutului. Marginea de 160 de metri a piramidei trunchiate a Retezatului a fost, probabil, aranjată prin netezirea, de către oameni, a vârfului. Traseele de construcţii similare pot fi identificate în jurul vârfutilor Piatra Tăiată şi Coasta lui Rus, din Munţii Parâng”, susţine cercetătorul, în rezumatul celor şase pagini ale studiului denumit „Măsurători astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-triunghiului Sarmizegetusa Regia - Parâng – Retezat”. Studiul,  publicat în „British Archaeological Reports”, ajută, potrivit autorului, la desluşirea misterului aşezării alese de daci pentru a construi sanctuarele din Sarmizegetusa.


Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

„Adică pe o pantă de deal care nu are nici un sens militar strategic sau civic. Răspunsul expus în publicaţiile mele este ca a fost o localizare sacral - astronomică, la intersecţia pitagoreică între linia spre vârful Retezat şi spre mijlocul munţilor Parâng”, afirma Franz Kerek. Autorul mai susţine că în ziua solstiţiului de iarnă, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia pot vedea un fenomen inedit. Atunci de pe dealul situat deasupra sanctuarului se poate observa cum soarele asfinţeşte pe o traiectorie care îl face să se ascundă exact după vârful Retezat.

Templele din Sarmizegetusa Regia

În Sarmizegetusa Regia, cercetările arheologice din secolul XX au dus la dezvelirea a şapte temple (două circulare, cinci patrulatere), pe două mari terase: a X-a, respectiv a XI-a. Templul mare rotund a fost cercetat sistematic în două etape, în intervalul 1921-1924 şi în campaniile 1950-1951. Celelalte şase temple au fost identificate şi dezvelite în anii ´50 şi ´60. Ele sunt Templul patrulater mic, Templul patrulater mare, Templul mic rotund, Templul mare de andezit de pe terasa a X-a, Templul mare de calcar şi Templul mic de calcar. Recent, a fost scos la iveală încă un templu dacic, situat pe terasa a IX-a.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Teoriile bizare despre Sarmizegetusa Regia ale „savanţilor“ din anii '90: cuiul dacic care nu ruginea şi oraşul subteran

Secretele celor mai prospere oraşe antice dispărute: capitala întemeiată de romani şi coloniile greceşti înghiţite de mare 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările