FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa Regia

FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia. Sanctuarul solar.

Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.

 

Dincolo de porţile vechii cetăţi, trecute prin focul şi tăişurile legionarilor romani, păşeşti într-un alt tărâm. Sarmizegetusa e un loc al misterelor. Pământul care acoperă ruinele fostei capitale a dacilor ascunde comori de aur şi argint.

Întins pe iarbă sub cerul albastru, înconjurat de zidurile de calcar, de altarele din granit, poţi avea certitudinea că în locul pe care şezi liniştit, în urmă cu două milenii oamenii unei alte civilizaţii şi-au pus la păstrare tezaurele. O mulţime dintre ele au fost descoperite în anii trecuţi, când cetatea devenise ţinta prădătorilor de comori. Căldările cu galbeni, urcioarele cu monezi şi bijuterii, scuturile şi armele dacilor şi misterioasele brăţări din aur ale acestora au fost luate din ascunzişuri şi vândute în afara ţării.

„În nopţile de Sânziene, flăcările bat pe comori”, îi auzi pe localnicii din satele apropiate cetăţii povestind. Recent, într-o astfel de noapte, un fag smuls din rădăcini de furtună a scos la lumină chiar matriţa din bronz în care metalele preţioase topite de daci erau transformate în bijuterii. Veştile despre comorile lui Decebal, cum le spun sătenii, au dus faima Sarmizegetusei în toate colţurile lumii. Legendele nu sunt singurele care îi atrag pe turişti în Sarmi.

Generatoare naturale de energie
Vechile altare de andezit ale cetăţii, folosite de daci pentru sacrificii, sunt căutate acum pentru energia pe care o degajă. O energie resimţită din plin de cei care vin aici pentru a practica meditaţia. În anii trecuţi, Sarmizegetusa devenise un loc preferat al yoghinilor, convinşi de puterea tămăduitoare a soarelui de andezit. Oamenii nu mai sunt lăsaţi să urce pe discul solar, după ce comportamentul turiştilor faţă de ruine a dus la distrugerea acestora. În schimb, senzaţia de prospeţime pe care o dă cetatea rămâne la fel de puternică în timpul fiecărui pas făcut printre ruine.

Sarmizegetusa Regia se află la circa 30 de kilometri de Orăştie şi 40 de kilometri de oraşul Călan. Ultimii 20 de kilometri spre cetatea dacică nu sunt asfaltaţi, dar în prezent se lucrează la modernizarea drumului. Ultima porţiune a traseului este un urcuş de patru kilometri prin pădure, pe care se poate merge atât cu maşina, dar pentru frumuseţea locurilor, vizitatorii pot încerca o excursie pe jos. În apropiere de Sarmizegetusa, pe coasta munţilor şi în ascunzişul pădurii alte comori arheologice, ruine vechi ale dacilor liberi, aşteaptă să fie redescoperite şi puse în valoare.

 
Foto
Foto
 
Foto
 
Foto
 

Cea mai apropiată cetate de Sarmizegetusa, umbrită de grandoarea acesteia, e „Feţele Albe”. Ruinele fortăreţei despre care se spune că a fost închinată zeiţei destinului sunt ascunse în desişul pădurii, la capătul unei poteci care urcă parcă la nesfârşit, şerpuind printre copacii umbroşi.

Pentru a ajunge la Feţele Albe, turiştii trebuie să ia calea Sarmizegetusei din Munţii Orăştiei şi, cu trei kilometri înainte de vestitul templu dacic, să cotească în stânga, afundându-se în pădure. Poteca de jumătate de oră străbate un pârâu şi apoi o pădure de molid deasă, ucisă în mare parte de propria întunecime.

Fortul de necucerit
O altă cărare pornită din Samizegetusa îi aduce pe turişti în cetatea Blidaru, cea mai puternic fort de apărare al strămoşilor daci. Cetatea nu mai foloseşte de mult scopului în care a fost construită în urmă cu 2.000 de ani. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor, dar în prezent ruinele e doar o destinaţie pentru turiştii pasionaţi de excursii pe munte. În Blidaru ajungi după un urcuş care poate părea istovitor, însă peisajul cetăţii din vârf de munte, ridicată deasupra norilor şi a văilor întinse, recompensează toate eforturile depuse pe drum.

Cetatea care deschide drumul spre Sarmis
Situată în apropiere de fortăreaţa de la Blidaru, vechea cetăţuie de la Costeşti a rămas cea mai bine conservată dintre cetăţile din vremea dacilor şi este cea mai accesibilă turiştilor care ajung în zona Orăştiei.

A fost ridicată, potrivit istoricilor, cu 2100 de ani în urmă, pentru a servi drept fortăreaţă de apărare în faţa cuceritorilor romani, dar şi ca reşedinţă de vară pentru căpeteniile locului. După invaziile romanilor, dacii au fost siliţi să o dărâme, dar o parte din zidurile ei s-au păstrat. De pe culmea dealului pe care a fost ridicată cetatea se devăluie priveliştea munţilor ce delimitează văile Grădiştii, Streiului şi Mureşului şi a pădurilor şi dealurilor din împrejurimi, o zonă salbatică, rămasă neschimbată de-alungul timpului.

Din Costeşti, de la poalele acestei cetăţi antice, turiştii îşi pot începe incursiunile în locurile fascinante stăpânite în trecut de dacii liberi. În sat sunt mai multe pensiuni şi cabane, iar preţurile la cazare pornesc de la 50 de lei. Oamenii din zonă se arată binevoitori faţă de străini – locurile istorice sunt mândria şi dragostea lor.

Zona munţilor Orăştiei (Şureanu) este bogată în obiective turistice. În afara cetăţilor dacice clasate în patrimoniul UNESCO, excursioniştii sunt invitaţi să descopere atracţiile Parcului Naţional Grădiştea Muncelului: traseele spre peştera Cioclovina şi spre o altă cetate dacică, mai puţin cunoscută, cea de la Piatra Roşie. Atât în peştera Cioclovina, cât şi în situl monumentului istoric Piatra Roşie au fost descoperite artefacte preţioase pentru patrimoniul cultural al ţării. Unele au avut aceeaşi soartă cu a comorilor furate de braconieri.

Cele două capitale din Hunedoara
Sarmizegetusa Regia e confundată uneori, mai ales de turiştii străini, cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa, oraşul antic de la poalele Munţilor Retezat, situat la 15 kilometri de Haţeg, spre Caransebeş. Cele două situri sunt despărţite de 40 de kilometri şi de munţi. În vechea colonie de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, înfiinţată de romani după războaiele de cucerire victorioase purtate la începutul secolului al doilea, turiştii sunt invitaţi la o adevărată lecţie de civilizaţie şi istorie în aer liber.

În Ulpia sunt aproape 30 de hectare de ruine ale templelor şi construcţiilor dacice şi romane, în timp ce istoria cetăţii de la Sarmizegetusa Regia se confundă cu legendele despre strămoşii daci.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă recomandăm şi:

FOTO VIDEO Pe urmele sfântului părinte Arsenie Boca, în cel mai iubit loc din Ţara Haţegului

FOTO Vacanţă în România: Cheile Buţii din Retezat, raiul cascadelor. Locul în care liniştea pune stăpânire pe tine

Blestemul şi binecuvântarea codului galben: povestea comorii scoase la iveală, de Sânziene, în urma furtunilor ce au distrus zidul Sarmizegetusei Regia

FOTO Cele cinci motive pentru care brăţările dacice din aur sunt autentice

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Intrareaîn cetate. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Intrareaîn cetate. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • incinta. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Discul de andezit, Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Discul solar, Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Turiştii, invitaţi să păstreze curăţenia. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Sanctuarul. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Locul este păzit. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Ordine. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Izvorul, Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Atenţionare. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Loc de odihnă. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Turişti întârziaţi. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Pădurea. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Urmele turiştilor, vechi de zeci de ani. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Bănci. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Panourile de informare au fost montate recent. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Intrarea. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Pădurea ascunde alte fortificaţii. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Port dacic. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
  • Săteancă. Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: