Clădire unică în România, în stare critică. Imaginile aeriene arată dezastrul care a cuprins monumentul VIDEO
0
Furnalul de la Govâjdia se numără printre cele mai preţioase vestigii industriale din România, însă în ultimii ani a fost lăsat pradă ruinării.
Furnalul de la Govâjdia şi-a încetat activitatea în jurul anului 1924, iar de atunci a rămas în conservare şi a rămas una dintre atracţiile turistice din împrejurimile Hunedoarei.
VIDEO - FURNALUL DE LA GOVÂJDIA
Monumentul istoric unic în România datează de la începutul secolului al XIX-lea, iar cuptorul şi clădirea sa principală s-au păstrat de-a lungul timpului.
Până în anii 2000, localnicii din Hunedoara puteau circula cu „mocăniţa” pe calea ferată care lega oraşul de minele din Ţinutul Pădurenilor, iar zona din vecinătatea vechiului furnal era loc de popas şi de agrement pentru hunedoreni la sfârşit de săptămână. La furnal se intersectează văile Nădrabului şi Runcului, iar traseele drumeţilor continuă spre satele pitoreşti ale Ghelari (apoi Poieniţa Voinii, Bunila, Alun, Vadu Dobrii), Govâjdia, Lelese (Cerişor, Sohodol) şi Runcu Mare, traversând pădurile întinse pe zeci de kilometri.
Furnalul de Govâjdia. ADEVĂRUL
Calea ferată a pădurenilor a fost dezafectată în urmă cu două decenii, însă autorităţile locale şi judeţene au anunţat că atât ea, cât şi monumentul istoric cel mai reprezentativ de pe traseul acesteia, vor fi reabilitate şi transformate în atracţii turistice.
Între timp, traseul fostelor mocăniţe mai este promovat şi, uneori îngrijit, cu ajutorul voluntarilor din Hunedoara care speră că în viitor va putea fi folosit de turişti. Clădirea furnalului şi cuptorul acesteia au ajuns într-o stare avansată de degradare, fiind lăsat în grija nimănui. Bucăţi de cărămidă şi tencuială se desprind la fiecare atingere mai apăsată din pereţii Furnalului de la Govâjdia.
Cărămizile şi tencuiala se desprind din zidurile sale la cea mai mică atingere, din cauza vechimii construcţiei, cuprinsă de mucegai şi umezeală. Cuptorul a devenit o groapă de gunoi, iar printre crăpăturile sale cresc buruienile.
O suprafaţă mare din acoperiş lipseşte, fiind smulsă de vânt şi distrusă de furtuni. Hornul cuptorului a rămas şi el fără învelitoare, iar apele pluviale băltesc în interior. Rugina a cuprins şi a distrus parţial piesele de fier rămase în structura furnalului, iar în curtea acestuia, o fostă clădire administativă s-a prăbuşit complet.
Furnalul de la Govăjdia. ADEVĂRUL
Autorităţile din Ghelari au încercat de-a lungul timpului să acceseze fonduri pentru reabilitarea monumentului, însă nu au reuşit. În ultimii trei ani, furnalul a fost înscris pe lista celor aproape 100 de monumente istorice, cuprinse în Programul Naţional de Restaurare, derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului. Furnalul de la Govăjdia are nevoie de lucrări de restaurare şi consolidare, însă a rămas pe lista de aşteptare, nefiind alocate fonduri pentru realizarea lor.
Furnalul de la Govâjdia. ADEVĂRUL
Furnalul vechi de două secole
Furnalul de la Govăjdia a fost construit între anii 1806 şi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie.
Furnalul din Govăjdia. Fotos: Schoch Fryges. 1905. Fortepan.hu
Exponatele realizate aici au fost prezentate la Expoziţia Universală de la Paris, din 1889, pentru care a fost ridicat Turnul Eiffel, iar o legendă plăcută localnicilor spune că piese din fontă fabricate la Govăjdia au fost folosite la construcţia turnului-simbol al Franţei.
Furnalul şi-a încetat funcţionarea la începutul secolului al XX-lea, odată cu dezvoltarea Uzinelor de fier de la Hunedoara, devenite principalul producător de fontă din Imperiul Austro-Ungar.
Cuptorul său uriaş s-a păstrat intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole. Deşi are nevoie de reabilitare, monumentul istoric a fost, însă, ignorat de autorităţi, în ultimele decenii.
Monumentul istoric este unic în România şi reprezintă unul dintre cele mai vechi furnale cu turnare în flux continuu de producţie care pot fi vizitate în Europa.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO
Se încarcă comentariile...
