Blocul-fantomă din valea ruinelor. Cum arată acum fostul mare centru industrial de lângă Hunedoara VIDEO
0
Aproape nimic nu a mai rămas din fostul mare centru industrial de lângă Hunedoara, o întindere ocupată de cariere de piatră, uzine şi mine de fier şi de furnalul de la Govâjdia.
Un bloc muncitoresc construit în anii ´60 a rămas până de curând ultimul „bastion” însufleţit de oameni al unei zone industriale ale căror construcţii ocupau zeci de hectare pe valea Govâjdiei (Nădrabului), la circa 20 de kilometri de Hunedoara.
Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO
În trecut aici locuiau aproape 20 de familii. Ultimele locatare ale „blocului-fantomă”, două bătrâne care în trecut au lucrat ca muncitoare în cariera de piatră Crăciuneasa, aflată în vecinătate, au fost luate de familii din locuinţele lor şi s-au mutat de aici. În scurt timp, clădirea părăsită de câteva luni s-a transformat într-o ruină, care pare să îşi aştepte demolarea.
Blocul muncitoresc părăsit. ADEVĂRUL
În împrejurimile sale, o mulţime de alte construcţii sunt abandonate de mai mulţi ani, în timp ce altele au fost demolate, iar pădurea deasă le-a acoperit rămăşiţele. În secolul al XX-lea, ţinutul aflat la marginea satelor Govâjdia, Ghelari şi Lelese, a fost unul dintre marile centre industriale ale Hunedoarei. Pe întinderea lui se înşiruiau o parte a minelor de fier de la Ghelari, furnalul de la Govâjdia, cariera de piatră de la Crăciuneasa, calea ferată industrială Hunedoara – Ghelari şi, în apropiere, cariera de marmură din satul Alun.
Blocul muncitoresc. ADEVĂRUL
Furnalul de la Govâjdia
Cel mai vechi monument rămas în picioare în zonă, aflat la circa trei kilometri de „blocul-fantomă” este Furnalul de la Govâjdia.
GALERIE FOTO CU FURNALUL DE LA GOVĂJDIA
Povestea neştiută a legendarului furnal din Govâjdia, unul dintre cele mai vechi din Europa VIDEO
A fost construit între anii 1806 şi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie. Furnalul şi-a încetat funcţionarea la începutul secolului al XX-lea, odată cu dezvoltarea Uzinelor de fier de la Hunedoara, devenite principalul producător de fontă din Imperiul Austro-Ungar.
Furnalul de la Govâjdia. ADEVĂRUL
„Prin 1934 s-au demontat cele două foiuri, iar în 1944 a fost dărâmat podul pe care se făcea încărcarea agregatului, (directorul pe atunci al Uzinelor de Fier din Hunedoara, refugiat la Govăjdia, de frica bombardamentelor, l-a distrus ca să nu atragă atenţia avioanelor ca obiectiv industrial), apoi a fost desfăcut şi acoperişul de ţiglă”, scria publicistul Vasile Nicorovici, în volumul „400 de zile în Oraşul flăcărilor”.
Cuptorul său uriaş s-a păstrat intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole. Deşi are nevoie de reabilitare, monumentul istoric a fost, însă, ignorat de autorităţi, în ultimele decenii.
Ruinele Ghelariului
Minereul folosit pentru producerea fontei şi a fierului în Furnalul de la Govâjdia era adus de la minele din Ghelari, aflate în vecinătate.
Un plan înclinat, amenajat pe un deal în vecinătatea Govâjdiei, caii, funicularele şi liniile ferate industriale au fost folosite de-a lungul timpului pentru transportul minereului de la Ghelari spre Govâjdia şi, mai târziu, spre Hunedoara. Zeci de kilometri de galerii formau un imens labirint subteran care treceau pe sub satul Ghelari, iar un tunel uriaş a fost înfiinţat la începutul anilor 1900 pentru a lega Ghelariul de Govâjdia.
Mina Ghelari. ADEVĂRUL
De aici, drumul fierului continua pe calea ferată minieră a Uzinelor de Fier din Hunedoara. Minele din Ghelari au fost închise în perioada 1995 – 2005, mii de muncitori au fost disponibilizaţi, iar vechile construcţii miniere au fost abandonate. Valea Govâjdiei a rămas împânzită de ruinele fostei exploatări miniere şi ale galeriilor sale, multe dintre ele rămânând ascunse de pădure.
Cariera de la Crăciuneasa
Drumul pe valea pârului Nădrab trece pe la poalele întinsei cariere de dolomită de la Crăciuneasa, întinsă pe aproape 100 de hectare şi legată de centrul siderurgic din Hunedoara printr-o cale ferată industrială, al cărui capăt de linie se afla în vecinătatea „blocului fantomă”.
Priveliştea „de pe altă planetă” a haldei uriaşe de steril din munţii Hunedoarei FOTO VIDEO
VIDEO Povestea neştiută a căii ferate din munţii Hunedoarei. 120 de ani de la inaugurarea mocăniţei
„Am muncit la piatră, cu sapa şi târnăcopul aproepe 30 de ani şi am fost obişnuită cu traiul greu, cu frigul de pe carieră, căci săpam şi încărcam şi iarna, pe ger. De aici vagoanele de piatră plecau spre Hunedoara”, îşi amintea Ana (88 de ani), ultima locatară a blocului muncitoresc de la Crăciuneasa. De la începutul anilor 2000, cariera de calcar şi dolomită a intrat în conservare. Tot atunci, calea ferată minieră care lega Hunedoara de exploatarea din vecinătatea Furnalului de la Govăjdia a fost dezafectată.
Cariera de la Crăciuneasa. ADEVĂRUL
La aproape două decenii de la intrarea în conservare a carierei, sălbăticia a pus stăpânire pe dealul modelat de oameni, cu ajutorul dinamitei şi al excavatoarelor.
Pe versantul opus al carierei, dincolo de ruinele industriale şi miniere şi de cele câteva gospodării risipite în văi, şerpuieşte pe aproape un kilometru halda de steril a carierei din Valea Nădrabului, una dintre cele mai mari depozite de steril provenite din prelucrarea rocilor de construcţie. Halda, extrem de erodată, oferă o privelişte la fel de stranie ca a uriaşei cariere din apropierea ei.
Se încarcă comentariile...
