Cetăţile dacice „fantomă”. Unde se află şi de ce aproape nimeni nu le mai vizitează VIDEO

Cetăţile dacice „fantomă”. Unde se află şi de ce aproape nimeni nu le mai vizitează VIDEO

Intrarea în Cetatea Băniţa, aproape inaccesibilă. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

O mulţime de cetăţi dacice împânzesc judeţul Hunedoara, iar unele dintre aşezări au devenit faimoase în întreaga lume. Altele au avut o altă soartă, fiind în deplină uitare si abandonare.

Ştiri pe aceeaşi temă

În judeţul Hunedoara se păstrează ruinele celor mai multe cetăţi dacice din România. Doar câteva dintre ele au fost cercetate, în timp ce alte aşezări antice au rămas inaccesibile, iar călătorii riscă să se rătăcească şi chiar să se confrunte cu pericole în căutarea lor.

Teoriile uluitoare despre Sarmizegetusa Regia, Stonehenge-ul românilor. Misterul cometei şi al calendarului dacic

Marile descoperiri din Sarmizegetusa Regia în ultimii ani: templul misterios, aleea unică în lumea dacică VIDEO

Cele mai bizare practici din cetăţile dacice. Sex mistic în temple, dansuri în pielea goală şi spirale yoga VIDEO

Cele mai faimoase astfel de locuri sunt în Munţii Orăştiei, un ţinut dens populat în Antichitate, după cum arată rămăşiţele fortăreţelor, ale numeroaselor aşezări civile din jurul lor, ale turnurilor şi templelor antice şi urmele drumurilor dacice şi romane. În prezent, pădurile acoperă cea mai mare suprafaţă a acestui ţinut.

 


Cetatea dacică Băniţa. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL


Cinci dintre aşezările din Munţii Orăştiei (Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa) se află în patrimoniul cultural mondial UNESCO, împreună cu cetatea Căpâlna din judeţul Albă. Doar Sarmziegetusa Regia beneficiază de pază, protecţie şi administrare adecvată. Celelalte patru situri din Munţii Orăştiei vor beneficia de aceste facilităţi, în următoarele luni, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, care în 2020 le-au preluat în administrare.


Cetatea dacică Feţele Albe. VIDEO: Daniel Guţă/ ADEVĂRUL


„De-a lungul timpului, istoricii şi arheologii au considerat că aceste cetăţi fac parte dintr-un sistem compact de ocupare şi apărare a teritoriului, o particularitate a acestora o reprezintă însă amplasarea lor în zone greu accesibile, situate pe înălţimi. Tocmai din aceste cauze există anumite riscuri în ceea ce priveşte accesul turiştilor în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, dar şi buna protejare a vestigiilor. Vandalizarea şi organizarea unor evenimente neautorizate se petrec constant în cetăţile dacice şi nu fac altceva decât să afecteze integritatea şi imaginea acestora. Experienţa de vizitare actuală nu oferă nicio facilitate, lipsind componentele necesare unei bune înţelegeri a acestor situri arheologice. Lipsesc, de asemenea, şi informaţiile privind drumurile de acces, traseele marcate – cu zone de odihnă şi dotări minimale pentru buna funcţionare şi protejare a sitului arheologic – punctele de informare şi vânzare bilete, spaţiile pentru pază şi depozitare a materialelor de întreţinere, grupurile sanitare destinate vizitatorilor”, arată Radu Barb, directorul Direcţiei Generale de Administrare Monumente şi Promovare Turistică, din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara. 


Cetatea Băniţa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Cetăţile dacice – fantomă

Aproape la fel de interesante ca faimoasele cetăţi din patrimoniul UNESCO, mai multe aşezări dacice din judeţul Hunedoara au rămas în anonimat. Puţini călători ajung la ele şi doar faptul că rămăşiţele lor au fost mai puţin accesibile le-a întârziat distrugerea.


Ziduri de la Feţele Albe. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Cetatea dacică Ardeu se află la aproximativ 20 de kilometri de oraşul Geoagiu, pe Valea Geoagiului, la marginea satului Ardeu din comuna Balşa. Potrivit arheologilor, a fost locuită începând cu secolul I î.Hr. Aici au fost descoperite aici urmele unui palat nobiliar, al unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterie unde era prelucrat fierul, bronzul, cornul şi numeroase artefecte dacice, printre care o statuie a zeului Mercur şi obiecte decorative din bronz. Cetatea avea un rol strategic, potrivit istoricilor, pentru că se afla în apropierea vechilor exploatări aurifere din Munţii Apuseni. Ruinele fortăreţei dacice sunt mai puţin vizibile faţă de ale altor monumente din aceeaşi perioadă. În vecinătatea ei, însă, în anii ´70 a fost înfiinţată o exploatare de calcar, care a afectat o parte din perimetrul acesteia.


Cetatea dacică Ardeu. Foto: MCDR

În vecinătatea Sarmizegetusei Regia, alte două cetăţi dacice au rămas ale nimănui. Una dintre ele, Feţele Albe, se află în mijlocul pădurii, la capătul unei poteci abrupte pe care turiştii o străbat în circa 25 – 30 de minute de la drum, Feţele Albe a rămas mai puţin accesibilă vizitatorilor decât Sarmizegetusa Regia, însă monumentele sale au fost distruse parţial de căutătorii de comori şi turişti şi de natură. 

A doua, Vârful lui Hulpe, situată desupra Văii Anineşului, şi ea la 4 – 5 kilometri de Sarmizegetusa Regia, a fost cercetată arheologic mai puţin, iar cei mai mulţi dintre turiştii care pornesc în căutarea ei riscă să se rătăcească. 

„Pe vârful retezat al Dealului Hulpe (cota 902), întâlnim o fortificaţie după toate aparenţele destul de puternică, din care blocuri de piatră de calcar au căzut în vale. Pe panta vestică a acestui Vârf al lui Hulpe se conturează urmele unui turn, pe o terasă, cu urme de lipitură arsă şi fragmente de vase. Mai spre nord de acest turn, la cca 15 paşi, întâlnim urmele unei alte aşezări”, menţiona istoricul Constantin Daicoviciu în 1951. De atunci, puţin oameni de ştiinţă au mai fost interesaţi de ea.


Dealul Sânpetru. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Rămăşiţele unei cetăţi dacice şi ale unei necropole antice pot fi văzute şi în Hunedoara, pe Dealul Sânpetru, în apropierea Castelului Corvinilor. Două relee de telefonie mobilă au fost amplasate în mijlocul teritoriului ocupat de aşezarea istorică.


Aici se afla cetatea dacică de pe Dealul Sânpetru. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Vă recomandăm să mai citiţi:

Secretele templelor dacilor: altare de sacrificii, locuri de observaţii cereşti şi sanctuare de iniţiere a războinicilor. De ce au fost distruse din temelii de romani

FOTO Povestea cartierului uitat al Sarmizegetusei - „Feţele Albe“, sălaşul ielelor de la poalele cetăţii

Cele mai bizare practici din cetăţile dacice. Sex mistic în temple, dansuri în pielea goală şi spirale yoga VIDEO

Tărâmul plin de secrete al dacilor. Locul unde ar fi murit Decebal, muntele sfânt şi faimoasele cetăţi FOTO VIDEO

Zece locuri în care dacii şi-au ascuns comorile de aur. Cum au fost descoperite tezaurele fabuloase

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările