VIDEO FOTO Pericolul cumplit care pândeşte sub pământ în centrul oraşului Galaţi: „Se dărâmă blocurile peste noi!“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zeci de tasări, de surpări şi de crăpături de mari dimensiuni au apărut în ultimele zile în cartierul gălăţean Mazepa I. Câteva blocuri sunt afectate de mişcarea terenului, iar în cazul unuia dintre acestea se pune problema evacuării oamenilor.

De mai bine de o săptămână, sute de locuitori din zona centrală a oraşului Galaţi trăiesc clipe de teroare, după ce pământul a început pus şi simplu să se mişte, cu tot cu blocuri, ca şi cum ar fi frământat de un uriaş care sălăsluieşte în subteran. Problemele din zona respectivă au început, de altfel, încă de acum doi ani, când pe spaţiul verde şi pe trotuare au apărut mai multe tasări ale terenului şi mici surpări.

După semnalarea problemelor, la faţa locului au sosit, în câteva rânduri, muncitori de la Serviciul de Gospodărire Urbană din cadrul Primăriei, care au astupat găurile de 1-3 metri cubi lăsate de surpări, iar în cursul anului 2018 au existat patru situaţii în care s-au constatat că poblemele au fost cauzate de avarii la conducta magistrală de apă (DN400mm) din cartier, după cum ne-a confirmat chiar societatea Apă Canal SA Galaţi, care gestionează întreaga reţea publică.

La începutul lunii octombrie, însă, lucrurile au luat-o razna. În zona blocurilor B8, B3, R2, C9, C10, C11 şi C12 au început să se apară şi o serie de deformări ale terenului, precum şi crăpături, ca nişte falii, destul de mari. De asemenea, în locuinţe au apărut fisuri ale pereţilor, dar şi deplasări ale pereţilor, care fac ca uşile şi ferestrele să nu se mai închidă cum trebuie.

Cea mai gravă situaţie este la blocul B8, acolo unde mişcările subterane au dus deja la avarierea faţadelor şi la crăpături serioase ale structurii de rezistenţă. De asemenea, terenul din zonă pare ca suprafaţa vălurită a unui lac, iar din loc în loc se cască tot mai mult crăpături hidoase.

„Se dărâmă blocurile peste noi, iar ei spun să fim calmi. Păi cum să fim calmi? Dacă - Doamne fereşte! -vine un cutremur, ăştia suntem. Ne adună din moloz! Vinovaţii sunt cei care nu au reparat conductele de apă sparte. Cei de la Primărie. Acuma, să ne repare blocul”, ne-a spus unul dintre locatarii de la B8.

În acelaşi timp, un proprietar de la B3 ne-a atras atenţia că au apărut fisuri şi acolo, iar un altul, de la C11, ne-a  delarat că de câteva zile i-au apărut crăpături în pereţi , deocamdată pe la îmbinările acestora, semn că terenul se mişcă pe o suprafaţă mai extinsă decât se credea iniţial.

Primăria: „Luăm în calcul evacuarea oamenilor”

Primăria municipiului Galaţi ne-a confirmat că deja a făcut anchete sociale în blocurile afectate şi că nu este exclusă posibilitatea ca, în funcţie de expertiza tehnică aflată în derulare, să se facă evacuarea oamenilor.

„Dacă situaţia din teren, ce va fi relevată în urma expertizei care se efectuează în prezent, va arăta că este necesară o mutare a cetăţenilor care locuiesc aici, trebuie  să existe o bază de date privind numărul de persoane care ar avea nevoie de o locuinţă de necesitate. În paralel, se caută soluţii pentru spaţii ce ar putea deveni, pentru o perioadă determinată de timp, locuinţe de necesitate. În felul acesta se scurtează considerabil timpii de aşteptare în cazul în care expertiza va arăta că aceste acţiuni sunt necesare”, ne-a transmis instituţia.

image

Până să se decidă autorităţile ce-i de făcut, unul dintre locatarii de la blocul B8 s-a mutat deja în altă parte, iar vecinii lui se gândesc foarte serios să-i urmeze exemplul deoarece cred că nu este cazul să aştepte ca Primăria să-i mute prin cine ştie ce imobile abandonate şi murdare.

Deocamdată, expertiza tehnică este încă departe de a fi gata. În schimb avem la îndemână alte două studii geotehnice realizate între 2000 şi 2014 în zonă. Astfel, raportul de specialitate legat de stabilitatea falezei Dunării (aflată la doar 500 de metri), întocmit în 2014 de către Academia Română şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, a scos la iveală faptul că versantul alunecă rapid către fluviu, cu până la 10 milimetri pe lună, adică aproximativ 12 centimetri pe an, din cauza unor grave probleme cu pânza freatice.

Tot cu privire la acest fenomen, un studiu făcut în anul 2000 de către regretatul prof.dr.ing. Octavian Coşovliu (recunoscut ca unul dintre cei mai mari experţi din ţară), indica mecanismul care provoacă surpări în oraş. „Sub influenţa pânzei freatice, care s-a ridicat de la 40 la 15 metri, în stratul de loess (N.R.: sol lutos, de culoare galbenă, format din praf compactat) s-a format numeroase caverne şi tasări care pun în pericol siguranţa clădirilor”, se consemna în document.

Totuşi, cine-i vinovat?

În ceea ce priveşte cauzele pentru care pânza freatică s-a ridicat şi a provocat cavernele amintite, specialişti indică drept principală cauză infliltraţiile din reţelele publice defecte. De altfel, conducta magistrală din cartier a fost închisă de acum câteva zile, iar în locul ei a fost montată o conductă provizorie (vezi foto).

image

Însă în vreme ce proprietarii apartamentelor din blocurile afectate spun că este vorba de pierderi din reţeaua publică de apă potabilă, societatea Apă Canal SA a transmis ziarului „Adevărul” că aceste afirmaţii sunt nefondate şi că, de fapt, problemele sunt cauzate de subsolurile inundate ale blocurilor, a căror asanare este în grija proprietarilor.

Deşi am solicitat Apă Canal SA să ne spună şi care este cantitatea de apă pierdută anual de reţeaua publică a oraşului Galaţi (ce se trimite în reţea versus ce se facturează), această informaţie nu ne-a fost furnizată, sub pretextul că „este nevoie de timp pentru documentare”. Totuşi, dintr-un raport din 2010 al Primăriei Galaţi (ultima oară când astfel de cifre au fost făcute publice), am aflat că din cele 36 de milioane de metri cubi distribuiţi în anul respectiv, 26,82% se pierdeau prin fisurile din conductele principale şi din branşamente. În total vorbim de peste 9 milioane de metri cubi de apă pe an, adică echivalentul volumului total de precipaţii căzute într-un an pe teritoriul oraşului.

image

Între timp, pe fondul unor lucrări de modernizare, volumul pierderilor e posibil să fi scăzut foarte mult, însă,  problemele cauzate de tasările rămân cât se poate de vizibile. În tot cartierul Mazepa I, trotuarele prezintă din loc în loc zone mai joase, care arată că pământul se scufundă, surpările sunt la tot pasul, asfaltul se crapă, clădirile se fisurează.

Costuri uriaşe pentru reparaţii

Consolidarea clădirilor afectate şi stabilizarea terenului înseamnă costuri enorme. Deşi nu s-a făcut încă o evaluare, alte două accidente de teren similare petrecute în Galaţi în ultimii ani pot fi relevante.

În zona „La Elice”, unde în 2010 a apărut un crater de patru metri în diametru şi 10 de metri adâncime, s-au cheltuit peste patru milioane de euro, deşi suprafaţa afectată era mult mai mică decât cea de acum. În 2005, o surpare similară cu cea din Mazepa I s-a petrecut în cartierul Ţiglina I. La 13 ani distanţă, zona este în continuare instabilă deşi s-au cheltuit acolo peste 12 milioane de euro.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite