Panică în aer: piloții au adormit în timpul zborului. Aeronava scăpată de sub control a deviat de la traseu

Un avion al companiei Batik Air, cu 153 de pasageri la bord, a deviat de la ruta stabilită după ce ambii piloți au adormit timp de 28 de minute, în timpul zborului.

Ambii piloți au adormit în timpul zborului Foto: Profimedia

Deasupra insulelor indoneziene, un Airbus A320 își continua zborul la altitudinea de croazieră, cu pilotul automat activat. În cockpit, însă, niciunul dintre cei doi piloți nu mai era atent la aparatele de bord, scrie ecoportal.net.

Controlorii de trafic aerian au încercat să ia legătura cu echipajul, dar nu au primit niciun răspuns. Au repetat apelurile, fără rezultat. Ambii piloți adormiseră, iar avionul se îndepărta treptat de ruta stabilită.

Verificările efectuate înaintea unui zbor evaluează starea fizică a piloților, nu și calitatea somnului din noaptea precedentă. Pulsul, tensiunea arterială, vederea și eventualele semne de boală pot fi în limite normale, fără ca persoana examinată să fie suficient de odihnită pentru a-și îndeplini în siguranță sarcinile.

Nu există un test rapid care să arate în mod concludent cât de mult a fost afectată o persoană de o noapte nedormită. Astfel, un pilot poate trece toate verificările medicale și, cu toate acestea, să ajungă în cockpit după o perioadă îndelungată de somn insuficient.

În cazul de față, copilotul era sănătos, dar suferea de o lipsă severă de somn. Nașterea recentă a gemenilor săi și mutarea într-o altă locuință îi afectaseră odihna. În plus, acesta nu a semnalat cât de obosit era în realitate.

Incidentul evidențiază o vulnerabilitate a procedurilor de verificare: aptitudinea medicală și odihna suficientă nu sunt același lucru. Un sistem care verifică starea fizică, dar se bazează exclusiv pe capacitatea piloților de a-și declara singuri nivelul de oboseală, riscă să permită urcarea în cockpit a unor membri ai echipajului care nu sunt suficient de odihniți.

Cele 28 de minute în care nimeni nu a răspuns la radio

În timpul zborului, la altitudinea de croazieră, comandantul aeronavei i-a cerut copilotului să preia comenzile, pentru a se putea odihni puțin. Copilotul a refuzat inițial să se odihnească la rândul său, intenționând să rămână atent la zbor, dar a adormit și el.

Avionul și-a continuat drumul fără ca vreunul dintre piloți să monitorizeze în mod activ situația.

Pilotul automat a menținut direcția de zbor setată, însă aceasta nu corespundea în totalitate rutei atribuite aeronavei. În consecință, Airbusul A320 s-a îndepărtat treptat de traseul planificat, în timp ce controlorii de trafic aerian încercau în zadar să contacteze echipajul.

Timp de 28 de minute, apelurile radio au rămas fără răspuns.

În cele din urmă, copilotul s-a trezit și a răspuns unui apel al controlorilor. Echipajul a corectat traiectoria aeronavei și a continuat zborul până la aterizare, fără ca vreun pasager sau membru al echipajului să fie rănit.

Incidentul s-a încheiat fără consecințe pentru persoanele aflate la bord, însă a evidențiat cât de repede o situație aparent obișnuită poate deveni periculoasă atunci când echipajul nu mai este capabil să intervină.

Ce au descoperit anchetatorii

Potrivit raportului de investigație, aeronava implicată era un Airbus A320 al companiei Batik Air, care efectua un zbor de la Kendari la Jakarta. La bord se aflau 153 de pasageri și șase membri ai echipajului, în total 159 de persoane.

Avionul zbura la aproximativ 36.000 de picioare, echivalentul a aproape 11.000 de metri, în momentul în care ambii piloți au adormit.

Anchetatorii au acordat o atenție deosebită perioadei de odihnă a copilotului. Acesta avusese la dispoziție aproximativ 53 de ore libere înaintea zborului, însă o mare parte din acest interval fusese afectată de îngrijirea gemenilor nou-născuți și de mutarea locuinței.

Cu alte cuvinte, timpul disponibil pentru odihnă nu s-a tradus neapărat în somn suficient.

Comitetul indonezian pentru siguranța transporturilor a identificat drept cauză centrală a incidentului gestionarea necorespunzătoare a oboselii echipajului.

Investigația a scos la iveală și deficiențe ale procedurilor companiei aeriene. Personalul era instruit să efectueze verificări în cockpit la fiecare 30 de minute, însă regulile nu precizau clar cine trebuia să fie responsabil pentru acestea.

În lipsa unor responsabilități bine definite, un pilot epuizat, rămas singur la comenzi, putea ajunge în situația de a trebui să se supravegheze singur.

De ce pilotul automat nu a fost suficient pentru a elimina pericolul

Este important de precizat că avionul nu a intrat în picaj și nici nu a pierdut brusc din altitudine. Pilotul automat a continuat să mențină aeronava în zbor pe toată durata în care cei doi piloți au dormit.

Pericolul a fost însă unul mai puțin vizibil.

O aeronavă care se abate de la ruta atribuită și nu răspunde apelurilor controlorilor de trafic aerian reprezintă un risc real, chiar dacă zboară aparent stabil. Într-un spațiu aerian aglomerat, lipsa comunicării și imposibilitatea echipajului de a reacționa prompt pot crea situații periculoase.

Pilotul automat poate menține o traiectorie și poate executa anumite comenzi, dar nu înlocuiește capacitatea piloților de a evalua situația, de a comunica cu solul și de a interveni atunci când condițiile o impun.

Deși adormirea simultană a doi piloți în timpul aceluiași zbor poate părea un eveniment excepțional, anchetatorii au privit incidentul și ca pe o problemă de sistem. Atunci când procedurile de odihnă se bazează prea mult pe capacitatea unei persoane obosite de a-și recunoaște și raporta singură limitele, riscul nu mai poate fi redus doar prin responsabilizarea individuală.

Ce măsuri au fost recomandate după incident

Raportul nu s-a limitat la stabilirea responsabilităților, ci a evidențiat necesitatea unor măsuri mai eficiente pentru gestionarea oboselii piloților.

Printre direcțiile urmărite s-au numărat îmbunătățirea procedurilor de odihnă înaintea zborurilor și stabilirea unor reguli mai clare pentru perioadele de noapte și primele ore ale dimineții, când organismul uman este în mod natural mai predispus la somn.

Problema este dificil de rezolvat exclusiv prin controale medicale. Tensiunea arterială și alți indicatori fizici pot fi măsurați, însă efectele unei perioade prelungite de somn insuficient, ale stresului și ale responsabilităților familiale nu pot fi evaluate complet printr-o verificare de rutină.

Din acest motiv, gestionarea oboselii trebuie să facă parte din organizarea programului de lucru și din procedurile de siguranță, nu să depindă doar de declarațiile individuale ale membrilor echipajului.

Cazul scoate în evidență o problemă care poate trece ușor neobservată: doi piloți sănătoși, autorizați să zboare, se aflau la bordul unei aeronave funcționale, în timpul unui zbor de rutină. Cu toate acestea, timp de 28 de minute, niciunul nu a fost treaz pentru a supraveghea activ aeronava.

Tocmai caracterul obișnuit al împrejurărilor face ca incidentul să fie relevant pentru siguranța aviației. Prevenirea unor asemenea situații presupune proceduri care să țină cont de limitele fiziologice ale oamenilor, nu doar de îndeplinirea formală a controalelor medicale.