Urmează o perioadă marcată de depresie, după trecerea la ora de iarnă. Psiholog: „Condiții asemănătoare traumelor”

România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute, iar ora 4:00 va deveni 3:00. Ziua de duminică va avea 25 de ore, iar revenirea la timpul standard aduce un interval suplimentar pentru odihnă. 

Tranziția către iarnă poate veni la pachet cu depresie Foto: Pixabay

În acest context, psihologul Bogdan Cotiga explică, pentru „Adevărul”, că reacțiile la schimbarea orei sunt adesea amplificate prin autosugestie și că un decalaj de o oră este aproape insignifiant pentru creierul uman. 

„Trecem prin această schimbare în fiecare an. De cele mai multe ori, când se apropie acest moment al anului, oamenii își fac foarte multă autosugestie și consideră că evenimentul îi va influența. Este asemănător cu situația unor persoane care pleacă într-o vacanță foarte îndepărtată și aproape că nu se pot obișnui cu noul fus orar, deși, în realitate, lucrurile pot fi foarte simple. Dacă decalajul este de până la șapte ore, el poate fi reglat într-o singură zi.

Mai degrabă temerile, fricile noastre legate de faptul că ar trebui să dăm ceasul cu o oră înainte ne face să credem că acest lucru ar putea avea consecințe negative. Pentru creierul uman, un decalaj de o oră este aproape insignifiant. Singurul efect real ar putea fi că te trezești mai devreme sau mai târziu dimineața, în funcție de cum se schimbă ora, față de momentul obișnuit. Acest lucru se întâmplă, de fapt, în prima noapte; după aceea, creierul se autoreglează. Așadar, ce putem face? Pur și simplu ar trebui să nu mai supraestimăm această schimbare de oră. Aceasta ar fi o metodă de a ne liniști și de a nu trece printr-o situație greu suportabilă în prima săptămână”, a precizat psihologul Bogdan Cotiga.

Tranziția către iarnă, marcată de depresii

Potrivit acestuia, odată cu creșterea orelor de întuneric, unele persoane se pot simți mai deprimate, mai dezorientate sau pot percepe anumite probleme ca fiind mai acute, iar acest lucru este legat nu doar de venirea mai devreme a nopții, ci și de scăderea temperaturilor. 

„Schimbăm ora pentru a putea beneficia de mai multă lumină. Ca specie umană – ca mamifere umane, homo sapiens – suntem ființe diurne. Funcționăm optim în timpul zilei, iar ochii noștri sunt adaptați din punct de vedere antropologic pentru activitatea la lumină. Evident, când cresc orele de întuneric, putem trece printr-o perioadă de depresie, putem fi mai dezorientați sau putem percepe anumite probleme ca fiind mult mai acute decât sunt. Nu doar pentru că vine noaptea mai devreme, ci și pentru că vine frigul.

În general, pe lângă faptul că suntem ființe diurne, suntem și ființe care la origine au trăit într-o zonă caldă tot anul, în Africa. Ceea ce facem acum, mai ales în România, este o adaptare permanentă de la vară la iarnă. Ca specie,noi de fapt originăm dintr-o zonă unde ziua este aproape egală cu noaptea și e cald pe tot parcursul anului”, a mai precizat Bogdan Cotiga.

Psihologul susține că factori precum regimul de temperatură, cantitatea de somn, gradul de odihnă și nivelul de lumină naturală au un rol semnificativ, comparabil cu cel al traumelor sau al altor cauze care influențează psihicul. 

„Un lucru foarte important, deși de multe ori ignorat de oameni și chiar de specialiști, este faptul că mediul este extrem de important pentru sănătatea noastră mintală, la fel de importante ca anumite cauze care pot influența psihicul, cum ar fi traumele. Mă refer la precondiții precum regimul de temperatură, cantitatea de somn, cât de odihniți suntem și gradul de lumină de afară. De exemplu, dacă este o iarnă în care soarele iese o dată pe lună, pentru câteva zile, cu siguranță nu ne vom simți la fel de bine din punct de vedere psihic. Ca specie, avem nevoie de lumină și inclusiv de soare, să vedem soarele. Putem avea parte de condiții asemănătoare traumelor, din cauza lipsei de lumină și a răcirii vremii”, a mai declarat specialistul.

Cum să trecem mai bine peste lunile următoare

Dacă perioada următoare vine la pachet cu o stare generală de deprimare, reacțiile psihice dificile apar adesea la un nivel mai puțin conștient, însă gestionarea lor presupune folosirea conștiinței pentru a identifica cauzele și pentru a exersa comportamentul opus.

„În principiu, toate aceste reacții sunt lucruri pe care, în general, nu le controlăm, pentru că apar la un nivel mai puțin conștient. Însă, ca în orice situație psihică dificilă, trebuie să ne folosim propria conștiință: să înțelegem cauza pentru care ne simțim astfel, să ne oferim suficiente argumente în mod repetat și să exersăm, până la urmă, comportamentul opus.

Credeți-mă, cea mai bună variantă este să acționăm efectiv împotriva bolii, adică împotriva a ceea ce ne spune mintea. Dacă mintea îmi spune să stau în casă, să nu mai ies, să nu mai am contact cu nimeni, pentru că nimic nu mai este plăcut și nimic nu mai este în regulă, tocmai acțiunile opuse mă scot din această stare și mă vindecă. Este atât de simplu de spus, deși, într-adevăr, este foarte greu de pus în practică”, a precizat Bogdan Cotiga.

Specialistul aduce în vedere faptul că, atunci când o stare este cauzată de un factor identificabil din mintea persoanei, primul pas este recunoașterea cauzei și contracararea ei conștientă. 

„Punerea în practică a acestui exercițiu, de a acționa împotriva subconștientului, se face cu răbdare. Dacă observăm că un anumit lucru din mintea noastră ne cauzează starea respectivă, trebuie să identificăm mai întâi cauza și să o contracarăm atât cât reușim în mod conștient. Din nefericire, singurul mod prin care putem schimba ceva în felul nostru de a fi, de zi cu zi, este prin puterea conștiinței, pentru că inconștientul nu îl controlăm”, a mai declarat acesta.