Cum ne afectează psihologic valul patru al pandemiei. Testul simplu prin care aflăm dacă am cedat în faţa fricii

FOTO arhivă Adevărul

Românii sunt afectaţi diferit de pandemia de coronavirus. Dacă cei vaccinaţi sau trecuţi prin boală se simt mult mai confortabil psihic ştiind că sunt în bună măsură protejaţi, cei care nu vor să se vaccineze şi cei care nu cred în boală îşi neagă, în fapt, fricile.

Pe mulţi dintre noi, valul patru al pandemiei îi va afecta psihic şi emoţional mult mai puternic, în special pe cei care nu conştientizează efectele pe care aceasta le poate avea asupra lor. 

Cei mai mulţi români se aşteptau ca primul val al pandemiei să dureze câteva săptămâni, iar apoi să revină la normalitatea pe care o ştiau şi în care se simţeau confortabil. Nu s-a întâmplat asta, astfel că fiecare a încercat să depăşească efectele psihologice ale fricii de boală şi ale izolării cum a putut.

”Românii au manageriat cum au putut efectele psihologice ale pandemiei, în funcţie de elementele psihologice şi emoţionale pe care le-au moştenit sau le-a dobândit de-a lungul vieţii. Frica de valul patru al pandemiei, despre care se vorbeşte de ceva vreme, va fi mult mai puternică şi ne va influenţa mult mai profund pentru că  aceasta însumează toate temerile pe care le-am avut începând cu primul val al pandemiei şi până acum”, explică psihologul Stelian Chivu. Ce este, de fapt, frica? Aceasta este în egală măsură un program mental negativ, dar şi o emoţie de frecvenţă joasă.

Cu ce ne confruntăm

Cei mai mulţi dintre noi nu ştiu nici măcar în ce zonă a corpului este localizată frica, ce intensitate are şi cum ne influenţează, pentru că nu s-au gândit niciodată la asta. ”O mică parte din noi conştientizează teama, în sensul că realizează în acel moment că le este frică, iar alţii o ascund prin negare, iar la aceştia frica se manifestă cel mai profund. Toţi sunt influenţaţi major de frică şi au tot felul de manifestări mentale, emoţionale şi fizice”, spune psihologul Stelian Chivu.

Odată cu apariţia vaccinurilor, şi modul în care frica ne afectează s-a schimbat. Românii care s-au vaccinat resimt mai puţină teamă faţă de efectele bolii pentru că se simt cumva protejaţi, în special de efectele grave ale bolii. În schimb, cei care nu cred în existenţa pandemiei şi în eficacitatea vaccinurilor au o atitudine de negare sau de indiferenţă faţă de ceea ce se întâmplă.

”Studiile efectuate în ultimii ani au arătat că cei mai mulţi dintre noi se lasă dominaţi în majoritatea timpului de emoţii negative. Aceste emoţii sunt amplificate acum de pandemie, în special de ştirile legate de aceasta. În perioada de izolare, au devenit dependenţi de informaţiile negative şi acum continuă să se lase influenţaţi major de ele”, spune psihologul Stelian Chivu.

Dependenţi de frică

Toate aceste frici au condus inevitabil la acumularea unei stres din ce în ce mai mare în organism. Deşi poate părea ciudat, mulţi români au ajuns dependenţi de frică. ”Este acelaşi gen de dependenţă ca la fumători sau alcoolici. Deşi ştiu că le face rău, continuă să consume, ca să spun aşa, ştiri negative legate de pandemie, chiar dacă ştiu că nu fac altceva decât să se streseze şi mai mult”, explică psihologul Stelian Chivu.

Şi sistemul imunitar a avut mult de suferit, pe fondul fricilor cu care ne-am confruntat în această perioadă. Psihologic s-a stabilit că atunci când o persoană se lasă dominată de frică, respiraţia nu mai decurge normal, iar acest lucru influenţează oxigenarea, în special a creierului.

”La toate acestea se adaugă şi o stare în care organismul intră atunci când frica se instalează, numită <<luptă sau fugi>>, iar asta face ca sângele să fie direcţionat doar în zona motorie a corpului, adică muşchi şi sistemul osos. Sistemul digestiv, sistemul respirator, cel limfatic şi toate celelalte sisteme din organism sunt trecute în plan secund, iar asta face ca sistemul imunitar să fie serios afectat”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Cum ne raportăm la pandemie

Fiecare dintre noi poate face un simplu test pentru a afla cât de mult îl afectează pandemia. Întrebarea pe care este necesar să ne-o punem şi pe care mulţi dintre noi o evită este ce atitudine avem faţă de pandemie. ”E necesar să fim sinceri cu noi înşine, iar dacă facem asta, răspunsul pe care ni-l vom da ne va arata nivelul de angrenare în stresul şi fricile cu care ne confruntăm în această perioadă”, explică psihologul Stelian Chivu.

Pentru că nu au ştiut cum să-şi gestioneze fricile sau pur şi simplu le-au negat, mulţi români se confruntă acum cu tot soiul de fobii. Vorbim de ipohoondrie şi misofobie (frica patologică de germeni, bacterii şi de contaminare), ca să numim doar două dintre ele. Frica pătrunde la nivel mental şi emoţional prin idei sau cuvinte vehiculate în spaţiul public sau în familie, dar şi prin imaginile pe care le vizionăm în fiecare zi.

Vindecarea  

Propriile emoţii ne pot salva sau ne pot îmbolnăvi. Dacă ne lăsăm pradă emoţiilor negative, nu mai este decât o chestiune de timp până când organismul se va îmbolnăvi. Cea mai mare frică cu care ne confruntăm acum este frica de valul patru al pandemiei. ”Este practic o acumulare inutilă de stres vizavi de ceea ce este posibil să vină. Dacă vezi zilnic oameni pe patul de spital şi imagini cu virusul, mintea le va asocia inevitabil cu boala, iar organismul va reacţiona în consecinţă”, spune psihologul Stelian Chivu.

Primul pas pe care fiecare dintre noi e necesar să îl facă este să conştientizeze în ce măsură a fost afectat de frica de valul patru al pandemiei. După ce facem acest lucru, trebuie să ne detaşăm de sursele care ne alimentează cu informaţii negative. La fel de important este să fim ancoraţi în prezent şi nu să trăim în trecut sau să ne proiectăm în viitor vizavi de ceea ce poate să fie.

”Frica este acum o emoţie extrem de puternică atât la nivel individual, cât şi planetar, iar efectele ei sunt mult mai distructive decât cele ale virusului. Conectarea la frumos este soluţia. Mintea subconştientă va crea un reflex necondiţionat şi se va deconecta de la informaţiile negative, iar aceasta este calea spre vindecare”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Psiholog: „În noi stă puterea de a ne sabota sau vindeca“. Care sunt cuvintele antidot al eşecului

Tot mai mulţi copii fug de acasă, în pandemie. Psiholog: „De ce te-ai dus?“, „Mi-a zis «Zâna mea!»“