Cine sunt băieţii care umplu pereţii cu „Basarabia e România“. Anonimii care au scris pe ziduri mesajul unirii în toată România şi dincolo de Prut

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mesajul unionist desenat la Ştefăneşti - Ilfov Foto Arhivă personală
Mesajul unionist desenat la Ştefăneşti - Ilfov Foto Arhivă personală

Istoria sloganurilor de tipul „Basarabia, pământ românesc“ a început în 2006, când pe zidurile din România au apărut diferite mesaje unioniste. Autorii, care doresc să îşi păstreze anonimatul, sunt câţiva tineri din Bucureşti.

Pe marginea mai multor drumuri ale ţării a început să apară o lozincă patriotică în anul 2006: „Basarabia e România“. Cu timpul, scrisul s-a multiplicat apărând ca o semnătură distinctă pe parapeţii şoselelor sau ai podurilor. Textul era vizibil de la distanţă, scris cu graffitti negru şi însoţit de tricolorul românesc. Avea impact.

Aşa a intrat în cultura de stradă mesajul istoric al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. De câţiva ani, lozinca s-a dezvoltat şi a trecut podul de flori, ajungând şi pe zidurile din Basarabia. „Unirea face puterea“, „Chişinău şi Bucureşti, două inimi gemene“, „Honor et patria“, „Uniţi sub tricolor“, „Basarabia e pământ românesc“ sau „Jos hotarul de la Prut“ sunt sloganurile care însoţesc călătorii - fie că merg la mare, la munte, pe Transalpina sau pe Autostrada Soarelui. În drum spre Dobrogea, strigătul naţional a căpătat un accent specific: „Armânlu nu cheari“. Pentru aromâni a fost motiv de mare mândrie. Cineva de-al lor transmisese un mesaj prin care să se ştie că „aromânul nu piere“.

Ziua la corporaţie, noaptea pe străzi

Cei care le-au scris sunt tineri care cred puternic în idealul Unirii României cu Basarabia. Ziua merg la slujbele lor corporatiste, seara se duc la meciurile de fotbal. Dar noaptea e a lor: pleacă înarmaţi cu spray-uri graffitti spre un loc dinainte ales şi escaladează zidurile pentru a-şi scrie mesajul. Caută locurile intens circulate, unde să nu fie observaţi de patrule, locuri din care scrisul să nu se şteargă sau să nu fie acoperit. Asta este ceea ce îi deranjează: că unii măzgălesc ceea ce scriu ei şi atunci trebuie să revină să refacă - alte ore pentru corecturi. Într-o seară târzie, pe A2, piciorul de pod fiind atât de înclinat, băieţii au fost nevoiţi să se descalţe pentru că pavajul aluneca. Şi aşa au scris, desculţi, atârnaţi ca Omul-Păianjen, ca să aibă echilibru.

Adevărul istoric şi datoria morală

„«Sunt un frate tânăr, care crede în dreptate», cum ar spune Florian Pittiş. Faţă de Basarabia am, dincolo de toate, o datorie morală şi istorică. «Basarabia e România» e mai mult decat un slogan. E un adevăr istoric cu care rezonez întrutotul“, mărturiseşte Dani (28 ani), informatician din Bucureşti.

Suporter de fotbal, Dani a descoperit că are aceleaşi gânduri ca alţi prieteni şi au decis că trebuie să se manifesteze în spaţiul public. Împreună au ales calea mesajelor graffitti plasate strategic în locuri tranzitate. Odată stabilite „ţintele“, locurile de scris, se stabileşte un traseu, se cumpără spray-urile şi se aşteaptă momentul potrivit. Scrierea se face de mână, fără şablon, urmând stilul de literă care a devenit brandul lor. La un singur scris pot lucra simultan mai multe persoane, pentru că tot procesul de scriere reprezintă o muncă de echipă. Revin periodic pe diferite trasee ca să asigure „mentenanţa“, acolo unde e cazul. De plan nu ştiu decât cei care fac parte din grupul suporterilor unionişti.

„Promovăm românismul“

Tovarăş cu Dani, Mihai (26 ani) este tot din Bucureşti. Este specialist în cercetări de marketing şi descrie detaliat cum se pune la cale totul. „Sloganurile sau mesajele sunt în general fraze simple, uşor de citit. Nu există mari variaţiuni, pentru că scopul e ca mesajul să se întipărească în subconştientul celui care citeşte. Creşte puterea sloganului atunci când poate fi văzut în aproximativ aceeaşi formă, într-o multitudine de locuri din ţară. Inscripţiile se realizează destul de rapid din spray, preferabil în timpul nopţii. Este un mod de afişaj vizual care asigură o foarte mare vizibilitate mesajului. De asemenea, implică nişte costuri mult reduse faţă de advertising-ul standard. Noi promovăm românismul şi implicit Unirea Basarabiei cu România, iar această modalitate de exprimare ni s-a părut cea mai bună cale de a ajunge la oameni“, relatează Mihai.

Scrisul de pe vestitul Deal Negru (DN7) dintre Râmnicu-Vâlcea şi Piteşti Foto Arhivă personală

Basarabia e România - mesajul scris pe zidurile României Dealul Negru Foto Arhivă personală

Curajul, aventura şi adrenalina fac parte din arta clandestină. Când au de scris pe parapeţii de cale ferată, tensiunea creşte. Băieţii merg pe şinele de tren, în toiul nopţii, prin locuri neluminate, ca să ajungă unde şi-au propus. Face parte din riscurile meseriei. Dar cu o bună planificare, spun ei, pericolele sau intersectarea cu alţi oameni pot fi evitate. Până acum, din 2006 încoace, nu au fost prinşi niciodată. Dar uneori lumea îi mai vede.

„Reacţiile şoferilor care trec pe lângă tine când lucrezi la un perete de pe marginea drumului sunt uneori amuzante. Mulţi sunt deja obişnuiţi cu mesajul şi au reacţii pozitive. Dar sunt şi destui care încetinesc sau opresc şi se uită foarte curioşi la ce se întâmplă. Atât timp cât scrisurile sunt în mare parte făcute pe clădiri abandonate sau pe parapeţi ai drumurilor publice nu deranjează. Important este ca privitorii să observe mesajul şi acesta să intre cumva în conştiinţa publicului. Expresiile au intrat şi în pop culture, cultura populară. Foarte mulţi oameni ajung să se implice după ce văd scrisurile şi perpetuează mesajul unde noi nici n-am ajuns. Asta denotă că au avut impactul dorit: aducerea subiectului Basarabia în prim-plan. Rezultatele iniţiativei noastre sunt peste aşteptări“, spune Mihai.

Aromânul nu piere

În mai 2008, Dani a avut ideea mesajului aromân. Iniţial a fost sub forma unui steag care să exprime cauza identitară a aromânilor. „Am vrut să fie ceva reprezentativ pentru identitatea aromânilor, ceva care să-ţi anime starea de spirit, ceva care să-ţi amintească cine eşti, practic un motto, un adevăr. Armânlu nu cheari, aromânul nu piere. Am început să-l promovez în lumea unde mă învârteam, lumea stadioanelor. Astfel, steagul meu a început să fie nelipsit la meciurile de fotbal ale României jucate în deplasare. Apoi, din mai 2012, au urmat scrisurile în locurile publice unde exista o expunere mai mare. Aşa au apărut parapeţii şi podurile «colorate»“, povesteşte tânărul aromân.

Unirea, scopul final

Artiştii stradali au hotărât să rămână în anonimat pentru a nu distrage atenţia asupra mesajului lor. Uneori, discuţiile din jur îi fac să zâmbească. Se dezbate cine este în spatele acestor mesaje, ce urmăresc ele, cum pot fi realizate de atâta timp fără ca autorii lor să iasă la iveală. „Mesajul este cel care contează, nu persoana. Nu ne considerăm artişti graffiti, nu avem nevoie de vreo reclamă în această lume. Dar articolele din ziar pot ajuta la promovarea mesajului unionist. Am vrut să aducem nişte clarificări în privinţa unor întrebări din mintea publicului, pe marginea acestui subiect“, spune Mihai.

Sutele de inscripţii de pe zidurile României, dar şi ale Basarabiei, vor continua. Până când? „Până când obiectivul final, Unirea cu Basarabia, nu e realizat, noi nu ne oprim“, sunt hotărâţi băieţii.

Mesajul a ajuns şi în Insulele Faroe, unde România a disputat meciul pentru Euro 2016 Foto Arhivă personală

Armânlu nu chearî - mesajul scris pe zidurile României Insulele Faroe Foto Arhivă personală

Vă mai recomandăm

Suferinţele unui ofiţer român în lagărul sovietic Oranki. „Şocul a fost când am văzut căruţe trase de români înhămaţi. Nu a fost o zi în care să nu-mi fie foame“

Goniţi de istorie, mândri că sunt români. Basarabenii care au călătorit toată noaptea să ceară Unirea cu patria-mamă

Dascăli patrioţi din Basarabia, oaspeţi la Marea Neagră: „Prima Biblie am primit-o în România“

FOTO VIDEO Cum şi-a primit Constanţa fraţii basarabeni. Mesajul Unirii cu Patria-Mamă, rostit la malul mării


 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite