Alianţă la Curbura Carpaţilor. Buzăul, Vrancea şi Prahova fac parteneriat pentru atragerea de fonduri europene
0
Consiliul Judeţean Buzău a aprobat încheierea unui acord de parteneriat cu judeţele Prahova şi Vrancea, prin consiliile judeţene respective, şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Ţinutul Buzăului”, pentru realizarea unor Investiţii Teritoriale Integrate (ITI). Este vizată atragerea de fonduri europene de un miliard de euro.
Investiţiile Teritoriale Integrate reprezintă un instrument de punere în aplicare a strategiilor teritoriale într-o manieră integrată.
El dă posibilitatea punerii în aplicare a unor programe operaţionale la nivel intersectorial şi să recurgă la finanţare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau ale mai multor programe operaţionale, pentru a asigura punerea în aplicare a unei strategii integrate pentru un teritoriu specific.
Existenţa ITI va conferi atât flexibilitate în ceea ce priveşte elaborarea programelor operaţionale, cât şi eficienţă în materie de punere în aplicare a unor acţiuni integrate prin finanţare simplificată.
”La sfârşitul mandatului trecut al Parlamentului, a apărut acest ITI, pe lângă cel de la Tulcea şi cel din Munţii Apuseni, care cuprinde trei mari comunităţi: Prahova, Vrancea şi Buzău. (...) De ce se grăbeşte povestea? Pentru că cei de la Ministerul Fondurilor Europene trebuie să prezinte la Comisia Europeană anumite cereri de finanţare pe viitorul exerciţiu financiar”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Cătălin Toma, a declarat că UAT-urile care fac parte din acest ITI împreună cu Judeţul Vrancea trebuie să profite de cât mai multe fonduri în cadrul acestui parteneriat.
Un buget de un miliard de euro este vizat de cele trei judeţe partenere. Într-un termen scurt, va trebui definitivată şi strategia şi delimitarea teritorială a celor trei unităţi administrative, dar şi proiectele pe care fiecare dintre cele trei judeţe le vor promovate.
”Am vorbit cu cei de la Prahova şi Vrancea să ne întâlnim la Buzău ca să vedem ce proiecte putem face împreună, pentru că în afară de declaraţiile politice care se dau, important este să facem lucruri bune împreună. Noi, dacă ne învecinăm cu judeţul Vrancea şi putem face anumite lucruri e ok, dar chiar dacă ne învecinăm cu judeţul Prahova era puţin mai dificil, pentru că facem parte din Agenţii de Dezvoltare Regională diferite”, declară preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu.
Sursă de finanţare pentru Geoparcul ”Ţinutul Buzăului”
Printre viitorii beneficiari ai Investiţiilor Teritoriale Integrate (ITI) se numără şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ce are în administrare geoparcul ”Ţinutul Buzăului”.
Geoparcul ”Ţinutul Buzăului” care se întinde pe teritoriul a 18 unităţi administrativ-teritoriale a iniţiat procedurile pentru a deveni cel de-al doilea geoparc acreditat UNESCO din România, acreditare care ar urma să fie obţinută în decurs de un an.
”Cu sprijinul celor 18 unităţi administrativ-teritoriale care fac parte din Ţinutul Buzăului, cu sprijinul colegilor din Consiliul Judeţean care s-au ocupat şi cu sprijinul Universităţii Bucureşti şi ONG-ului <Ţinutul Buzăului>, am reuşit, după ani buni, să putem depune acreditarea ca să devină GeoparcUNESCO. Ştiţi că în România nu există decât unul singur, cel de la Retezat. Probabil, în 2022 vom fi acreditaţi UNESCO. Ne-am luat nişte angajamente, de acum doi ani, angajamente financiare, să asigurăm suportul logistic şi financiar ca să îndeplinim toate condiţiile până la data la care se va face ultima evaluare”, a declarat Petre Emanoil Neagu.
Printre obiectivele turistice care fac parte din Geoparcul ”Ţinutul Buzăului”, sunt Vulcanii Noroioşi, Muntele de Sare de la Mânzăleşti şi Platoul Meledic, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, Aşezările rupestre din Munţii Buzăului şi Trovanţii de la Ulmet.
Pentru înscrierea Geoparcului ”Ţinutul Buzăului” în lista Geoparcurilor acreditate UNESCO, administraţia judeţeană s-a angajat să pună la dispoziţie, anual, suma de 70.000 de euro timp de minim 7 ani pentru îndeplinirea condiţiilor şi pentru finalizarea dosarului de acreditare.
Din aceşti bani, se înfiinţează puncte de informare turistică în comunele ce fac parte din geoparc, se marchează trasee turistice către obiectivele de interes şi se remunerează echipele de experţi care întocmesc dosarele de acreditare si reacreditare, demers care se face odată la patru ani.
Vă mai recomandăm:
„Lacul cu Butuci”, delta din inima Bărăganului. Localnicii speră să devină staţiune VIDEO
Se încarcă comentariile...
