Rusia a declanșat cea mai mare vânzare de aur de la crahul din 1998, pentru finanțarea războiului

Moscova lichidează masiv rezervele de aur strânse în ultimul sfert de secol pentru a finanța cheltuielile militare record din Ucraina și a acoperi un deficit bugetar dublu față de estimări. Banca Rusiei continuă să vândă aur din rezervele sale pentru a zecea lună consecutiv, în cadrul operațiunilor de acoperire a deficitului bugetar, care anul acesta va fi de două ori mai mare decât cel planificat inițial, ajungând la 7,3 trilioane de ruble.

Rusia vinde masiv aur pentru a finanța războiul Foto: arhivă

Campania agresivă de vânzare reflectă presiunea financiară sufocantă cu care se confruntă Kremlinul. Deficitul bugetar federal a explodat, atingând pragul de 7,3 trilioane de ruble. Suma depășește cu mult previziunile guvernamentale inițiale, forțând autoritățile monetare să sacrifice activele strategice.

Ritm de avarie: rezervele au coborât la minimul ultimilor șapte ani

Doar în luna septembrie, seifurile Rusiei au pierdut aproximativ 6,2 tone de aur (0,2 milioane de uncii troy). Astfel, rezerva totală a coborât la 72,8 milioane de uncii, cel mai scăzut nivel înregistrat de la finele anului 2019.

Din decembrie, când Kremlinul a dat startul acestei operațiuni de urgență, Rusia a vândut peste 62 de tone de aur. Conform datelor Fondului Monetar Internațional, ritmul actual de lichidare este depășit, în perspectivă istorică, doar de cel din timpul crizei din 1998, scrie The Moscow Times. Atunci, pe fondul falimentului de stat (default) și al prăbușirii sistemului obligațiunilor curente, Rusia a vândut aur într-un ritm accelerat, dar, pe ansamblul întregului an 1998, cantitatea netă pierdută a fost mai mică decât cea din prezent.

Triunghiul de supraviețuire economică: petrolul scade, aurul „oglindește” FNB

În spatele deciziei strategice se află o degradare structurală a veniturilor statului. Prăbușirea încasărilor din exporturile de petrol și gaze din acest an a lăsat armata fără finanțarea directă necesară. În acest context, Ministerul Finanțelor a început decontarea internă a activelor în aur deținute de Fondul Bunăstării Naționale (FNB).

Banca Centrală execută tehnic o operațiune de „oglindire”: preia rezervele extrase formal din FNB și le vinde pe piață pentru a genera lichidități. Dincolo de alimentarea bugetului de război, vânzările acoperă lipsa acută de valute străine din băncile rusești, profitând totodată de prețurile record ale aurului pe plan mondial.

Reorientare spre Est: China cumpără aurul rusesc

Sancțiunile internaționale au blocat accesul aurului rusesc pe piața din Londra, cel mai mare centru de tranzacționare din lume. Forțată de împrejurări, Moscova a redirecționat masiv lingourile către piețele asiatice, China devenind clientul principal. Această dinamică se reflectă clar în volumul tranzacțiilor derulate prin marile hub-uri financiare din regiune.

În perioada ianuarie-iulie a acestui an, în Hong Kong au intrat aproximativ 100 de tone de aur de origine rusă, un volum de trei ori mai mare decât cel din intervalul similar al anului trecut. Privit în ansamblu, acest export forțat a generat încasări masive pentru Moscova. De la începutul invaziei din Ucraina și până în prezent, valoarea totală a metalului prețios tranzacționat prin vămile din Hong Kong a atins pragul de 35 de miliarde de dolari, oferind Kremlinului o gură de oxigen financiar absolut necesară.

Ofensiva fiscală: ce taxe noi pregătește Rusia pentru a acoperi restul deficitului

Lichidarea aurului nu este suficientă pentru a acoperi deficitul uriaș de 7,3 trilioane de ruble, motiv pentru care Kremlinul a declanșat o reformă fiscală agresivă. Presiunea este resimțită puternic de mediul de afaceri; antreprenorii ruși remarcă în mod ironic faptul că au ajuns în situația paradoxală de a cere ei înșiși majorarea taxelor pentru a evita măsuri și mai dure din partea statului.

Pentru a strânge sumele astronomice necesare armatei, guvernul rus implementează un set complex de noi măsuri fiscale:

• Suprataxarea profiturilor corporative: impozitul pe profitul companiilor crește substanțial, de la 20% la 25%, devenind principala sursă de alimentare directă a bugetului de stat din mediul privat.
• Introducerea impozitului progresiv pe venit (IVAF): se renunță definitiv la cota unică. Noul sistem introduce cinci trepte de impozitare, cota maximă ajungând la 22% pentru cetățenii cu venituri ridicate.
• Taxe suplimentare pe exporturi și resurse: sunt introduse noi suprataxe (windfall taxes) destinate companiilor din sectorul extractiv care încă reușesc să vândă mărfuri pe piețele internaționale.
• Taxe de „solidaritate” mascate: companiile private de dimensiuni mari sunt presate să efectueze donații financiare „voluntare” către fondurile speciale de susținere a armatei, sub riscul de a-și pierde licențele de funcționare sau activele.

„Pușculița” se golește: starea actuală a Fondului Bunăstării Naționale (FNB)

Lichidarea stocurilor de aur este strâns legată de starea critică a Fondului Bunăstării Naționale (FNB), principalul tampon anticriză al Rusiei. Deși, pe hârtie, valoarea totală nominală a fondului se ridică la aproximativ 13,19 trilioane de ruble (circa 154 de miliarde de dolari), partea lichidă a FNB (adică banii și aurul disponibile pentru a fi cheltuite imediat) este în scădere severă și a coborât la doar 3,8 trilioane de ruble (aproximativ 45 de miliarde de dolari).

Restul activelor din fond sunt blocate în investiții pe termen lung în infrastructura internă sau în acțiuni ale companiilor de stat, fiind imposibil de convertit rapid în armament sau în fonduri pentru plata soldelor militarilor. Dependența totală de acest fond este confirmată și de planurile strategice guvernamentale: pentru a susține cheltuielile care vor absorbi aproape 38% din întregul buget național, Kremlinul este nevoit să consume anual peste 11% din totalul activelor lichide rămase în FNB. Măsura arată că rezervele istorice se topesc rapid în efortul de a menține economia de război pe linia de plutire.