Analiză România dă pe dobânzi de peste două ori mai mult decât economisește din salariile bugetarilor

România a plătit 50,6 miliarde de lei doar pentru dobânzile la împrumuturile statului în primele nouă luni din 2026, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Asta înseamnă circa 185 de milioane de lei pe zi, bani care nu mai pot fi folosiți pentru investiții, spitale sau școli. Analistul Adrian Negrescu avertizează că scumpirea datoriei a anulat de peste două ori economiile făcute de stat prin reducerea cheltuielilor cu personalul.

România se împrumută scump Foto: Shutterstock

Cheltuielile statului cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026 și au reprezentat 2,5% din PIB, arată datele Ministerului Finanțelor privind execuția bugetului general consolidat.

Față de primele nouă luni din 2025, factura a crescut cu 10,69 miliarde de lei, adică cu aproximativ 27%. Raportată la cele 273 de zile din perioada analizată, suma reprezintă o medie de 185,5 milioane de lei pe zi.

Veniturile totale ale statului au fost de 522,07 miliarde de lei în aceeași perioadă. Prin urmare, suma cheltuită cu dobânzile este echivalentă cu aproximativ 9,7% din veniturile bugetare înregistrate în primele nouă luni.

Costul suplimentar al dobânzilor depășește economiile făcute cu salariile bugetarilor

Cheltuielile de personal au fost de 122,14 miliarde de lei, în scădere cu 4,54 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025. Ministerul Finanțelor explică reducerea prin diminuarea unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și prin măsurile de limitare a cheltuielilor salariale.

În același interval, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei. Creșterea costului dobânzilor a fost astfel de 2,35 ori mai mare decât reducerea cheltuielilor de personal.

Analistul Adrian Negrescu a atras atenția asupra diferenței dintre cele două evoluții.

„Creșterea de 10,69 miliarde de lei, de aproape 27% într-un singur an, este mai mare decât toată economia făcută de stat la cheltuielile de personal. Acestea au scăzut în aceeași perioadă cu 4,54 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, efortul de austeritate din administrație a fost înghițit de două ori de costul datoriei”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Cum apasă dobânzile pe banii pentru sănătate și educație

Creșterea cheltuielilor cu dobânzile pune presiune asupra modului în care sunt împărțite resursele bugetare. Adrian Negrescu explică de ce această categorie de cheltuieli limitează marja de manevră a statului.

„Dobânzile sunt cheltuieli obligatorii: nu pot fi amânate, negociate sau tăiate la rectificare. Când costul datoriei crește, banii trebuie luați de undeva, iar primele tăiate sunt de regulă cheltuielile pe care statul le poate amâna: investițiile, dotările spitalelor și școlilor, reparațiile, programele noi”, explică Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Cele 50,63 miliarde de lei cheltuite pentru dobânzi reprezintă, aproximativ 41,5% din cele 122,14 miliarde de lei care reprezintă cheltuielile de personal din aceeași perioadă.

Mai mult, numai creșterea facturii dobânzilor față de anul trecut, de 10,69 miliarde de lei, este mai mare decât totalul cheltuielilor cu subvențiile din primele nouă luni ale anului, de 9,53 miliarde de lei.

Dobânzile au ajuns la echivalentul a 47% din investițiile publice

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 25,17 miliarde de lei față de perioada similară din 2025, când acestea au fost de 82,62 miliarde de lei.

Raportate la investițiile publice din aceeași perioadă, cele 50,63 miliarde de lei cheltuite pentru dobânzi reprezintă aproximativ 47%.

Datele Ministerului Finanțelor arată și că o parte importantă a investițiilor a fost susținută de finanțarea europeană. Din valoarea plăților pentru investiții, 70,68% este legată de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, de asistența financiară nerambursabilă prin PNRR și de componenta de împrumut a PNRR.

Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB

Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele nouă luni din 2026 cu un deficit de 78,52 miliarde de lei, respectiv 3,82% din PIB. În aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB.

Deficitul raportat la PIB s-a redus astfel cu 1,53 puncte procentuale.

„Dacă nu reducem deficitul în mod credibil, în câțiva ani riscăm ca dobânzile să depășească bugetul educației sau al sănătății”, a declarat analistul Adrian Negrescu.

Veniturile totale au crescut cu 11,8%, până la 522,07 miliarde de lei, iar cheltuielile au ajuns la 600,59 miliarde de lei, cu 5,5% mai mult în termeni nominali față de primele nouă luni din 2025.

De ce contează reducerea costurilor datoriei

La nivelul înregistrat în primele nouă luni din 2026, factura dobânzilor a fost echivalentă cu aproximativ 185,5 milioane de lei pentru fiecare zi a perioadei.

Reducerea deficitului poate diminua necesarul de finanțare al statului, iar condițiile în care România se împrumută influențează costurile care vor trebui suportate ulterior din buget.

În opinia lui Adrian Negrescu, prioritatea ar trebui să fie reducerea deficitului fără sacrificarea investițiilor.

„Soluția nu este oprirea împrumuturilor, ci reducerea deficitului fără tăierea investițiilor și câștigarea încrederii piețelor prin predictibilitate fiscală. O Românie credibilă se împrumută mai ieftin. Fiecare punct procentual câștigat la dobândă înseamnă miliarde de lei care pot rămâne în sănătate, educație și infrastructură.”, a declarat analistul.