Fundata, cea mai înaltă localitate din România şi locul în care oamenii au avut gospodăriile în două state diferite. Oficial, aici este cel mai curat aer din ţară
0
Comuna Fundata din Judeţul Braşov este situată la 1360 de metri altitudine şi este străjuită de Munţii Bucegi, pe de o parte, şi de Munţii Piatra Craiului, pe cealaltă parte. Aici este cel mai curat aer din ţară, lucru dovedit şi de o staţie meteo, aflată chiar în vârf de munte, care măsoară puritatea aerului.
Oriunde priviţi, la Fundata, veţi vedea culmile munţilor, dealurile superbe, îmbrăcate în verdeaţă şi flori din aprilile până în octombrie, sau acoperite de omăt iarna. Odată ajunşi la Fundata trebuie neapărat să vă opriţi şi să admiraţi peisajele superbe, încă virgine. O plimbare pe uliţele comunei braşovene vă va încărca cu energie şi veţi simţi imediat efectele aerului curat.
Oamenii care trăiesc aici spun că nu ar da nici în ruptul capului Fundata pe confortul unui oraş mare. Aerul de munte îi ţine sănătoşi pe localnici, fapt dovedit şi de media de viaţă, de peste 80 de ani, care este mai mare decât cea din marile oraşe. Oamenii de 80 de ani se simt încă tineri, iar mulţi dintre ei nici nu-şi arată vârsta. Chiar dacă viaţa la munte nu e totuşi una uşoară, localnicii sunt fericiţi că trăiesc într-un adevărat paradis natural.
Ioan Luţea (79 de ani), sătean din Fundata, mărturiseşte că el nu s-a îmbolnăvit niciodată până la vârsta asta, tocmai datorită aerului curat. „La noi, vin din ce în ce mai mulţi turişti, mai ales ca să respire aer curat şi să admire peisajele pe care nu le pot vedea la oraş. Chiar dacă viaţa la munte nu e uşoară, eu aici m-am născut şi aici voi rămâne toată viaţa. Noi, cei de la munte, suntem mai căliţi. Când eram copii, mergeam cu schiurile la şcoală, săpam tranşee până la grajduri când era zăpadă mare, dar eram fericiţi şi sănătoşi. Nimic nu se compară cu o viaţă trăită în aer liber“, poveşteşte Ioan Luţea.
Pe lângă aerul curat, dacă ajungeţi la Fundata nu trebuie să rataţi o plimbare cu căruţa. Localnicii sunt foarte primitori şi gata să vă povestească despre istoria comunei şi să vă arate frumuseţile din jur. Gheorghe Băşa – sau nenea Gentoi, cum îi spune toată lumea – a făcut de multe ori pe ghidul pentru turişti.
„Eu am fost mereu aşa mai sălbatic şi de copil am umblat la pădure şi pe crestele munţilor. Nimic nu se compară cu ce este aici. Îmi aduc aminte când am făcut armata la Călăraşi şi a fost un coşmar pentru mine! Nu am văzut o floare, nu am băut o apă bună! Când m-am întors acasă, am apreciat şi mai mult ce ne-a dat Dumnezeu aici, la Fundata. Mă bucur că şi turiştii, străini, dar şi de-ai noştri, vin tot mai mulţi să ne viziteze. Pe mulţi dintre ei i-am dus cu căruţa şi calul şi le-am arătat frumuseţile noastre. Sunt impresionaţi, le place şi fac multe poze. Mai ales copiii sunt cei mai încântaţi de plimbările cu căruţa, deoarece mulţi dintre ei, care sunt de la oraş, nici nu ştiau cum arată o căruţă“, povesteşte nenea Gentoi (83 de ani).
Din Fundata, se pot face şi drumeţii montane în Bucegi, Leaota, Moieciu de Sus, Cheia sau în Piatra Craiului. Unele trasee nu sunt deloc uşoare şi, înainte să plecaţi la drum, trebuie să vă echipaţi corespunzător şi să cereţi informaţii la Primărie, unde există şi hărţi turistice speciale, care vă arată traseele marcate şi pe cele destinate doar celor experimentaţi într-ale muntelui.
Cazare pentru toate gusturile
Dacă ajungeţi la Fundata, veţi găsi cazare pentru toate gusturile. Puteţi să alegeţi casele simple ale oamenilor din sat, unde vă veţi simţi exact ca la bunici, sau pensiunile moderne, care oferă condiţii chiar şi pentru cei mai pretenţioşi dintre turişti. O cameră la Fundata costă între 50 şi 200 de lei pe noapte. Există şi cabane de patru, cinci sau şase camere, care se pot închiria complet cu 400-600 de lei pe noapte.
„Invităm turiştii să vină la Fundata, ca să se simtă la mare înălţime. Aici vor fi în cea mai înaltă comună locuită din România, la peste 1.300 de metri altitudine. Aici pot respira cel mai curat aer şi se vor putea relaxa, admirând peisaje unice din România, spunem noi“, susţine Marian Florin Pâtea, primarul comunei Fundata.
Mâncare tradiţională, 100% naturală
Pe lângă peisajele superbe, Fundata este renumită şi pentru preparate tradiţionale, mai ales pentru brânzeturi şi pastramă. Aici, şi laptele are alt gust, pentru că poluarea este la un nivel minim. Turiştii se pot înfrupta din preparatele găsite în gospodăriile oamenilor, care nu folosesc ingrediente de la supermarket.
„Îi aşteptăm pe turişti cu lapte proaspăt, brânză de burduf în coajă de brad şi telemea de oaie şi de vacă, caş afumat, toate naturale. De asemenea, îi invităm să guste din preparatele noastre de porc sau de oaie, făcute din carnea animalelor crescute în gospodărie. Pastrama de oaie şi de porc, dar şi cârnaţii sau toba au un gust senzaţional“, a mai spus primarul Marian Florin Pâtea.
La Fundata, mai totul se mănâncă cu mămăligă şi mai puţin cu pâine. Localnicii consideră că mâncarea fără mămăligă este nesăţioasă. O altă tradiţie este aceea că, în zilele de sărbătoare, la Fundata, se mănâncă lapte cu orez.
Locul de naştere al schiului fond
La Fundata a luat naştere şi schiul fond din România. Aici, în 1930, principesa Ileana, fiica reginei Maria, a început să organizeze cursuri de schi pentru copii, iar la 23 februarie 1930, a avut loc şi prima competiţie de schi fond. La Fundata, toată lumea ştie să schieze, deoarece iarna este grea şi zăpada foarte mare. În trecut, oamenii se deplasau mai mult pe schiuri, pentru că drumurile nu erau asfaltate şi nu exista nicio altă posibilitate de transport. În anii ’50, lotul naţional al României de schi fond era alcătuit exclusiv din sportivi din Fundata şi din Şirnea – satul învecinat. Astăzi, la Fundata există singura bază privată de schi fond şi biatlon din România. A fost creată la Cheile Grădiştei de Ovidiu Gârbacea, care a fost şi el schior de performanţă. Baza a fost testată prima dată la Festivalul Olimpic al Tineretului European din februarie 2013. Baza a pus Fundata pe harta mondială a schiului fond şi a biatlonului. Aici s-a antrenat de mai multe ori echipa feminină de biatlon a Ucrainei, campioană olimpică la Soci (Rusia), din 2014.
La Fundata, care este situată la 50 de kilometri de Braşov, se poate ajunge pe DN 73, Braşov-Râşnov-Bran-Moieciu de Jos-Fundata. Turiştii care vin din Capitală pot ajunge la Fundata fie prin Braşov, fie prin judeţul Argeş, prin Rucăr.
Nedeia Munţilor, sărbătoarea păstorilor
La Fundata, se păstrează cu sfinţenie şi un vechi obicei al păstorilor: Nedeia Munţilor. Este „urmaşa“ sărbătorii pastorale Sântilia, ţinută pe Muntele Sântilie, situat pe hotarul Branului cu Muscelul şi Dâmboviţa. În documentele vechi, Nedeia apare ca „târg de două ţări“, Transilvania şi Muntenia, şi este atestată încă din 1373. După cele două Războai
Mondiale, sărbătoarea a fost reluată la Fundata în anul 1969 şi se celebrează în weekendul din apropierea Sfântului Ilie (20 iulie). Se spune că, doar de această sărbătoare, ciobanilor le era permis să coboare de pe munte şi să se alăture sătenilor. Nedeia Munţilor este astăzi o sărbătoare tradiţională care atrage mii de turişti.
Biserica monument-istoric
Dacă ajungeţi la Fundata, trebuie neapărat să vizitaţi biserica veche, care acum este monument istoric. Este un exemplu de modestie, fără cupole şi turle de zeci de metri. Este o biserică din piatră, acoperită cu şindrilă. A fost construită la 1830 de familia preotului paroh Bucur Moşoiu şi pictată de Ioan Vartolomeiu, un dascăl din Şimon. Biserica a fost conservată perfect şi aici se mai ţin două slujbe pe an, în Sâmbăta Morţilor şi de Adormirea Maicii Domnului, care este şi hramul bisericii.
Chiar lângă vechiul lăcaş de cult se înalţă biserica nouă a Fundatei,ridicată între anii 1939 şi 1943. Ctitorii au păstrat specificul zonei şi modestia. Biserica nouă a fost ridicată de Moise Găvănescu, un fiu al satului, care este şi înmormântat aici. Noua biserică are hramul Sfântului Nicolae. Legenda spune că Moise Găvănescu s-a hotărât să treacă Munţii Bucegi doar cu straiţa de merinde cu el ca să ajungă la Ploieşti. Nici nu a ajuns bine acolo, că a găsit un butoiaş cu aur. L-a vândut şi şi-a deschis o prăvălie. A făcut avere mare şi a decis să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru norocul lui. S-a întors acasă şi a construit actuala biserică.
Localitatea de pe graniţă, cea dintâi eliberată în Primul Război Mondial
Pe lângă peisajele deosebite, Fundata are şi o istore interesantă. În august 1916, aici a murit primul român, Gheorghe Poenaru-Bordea, în Primul Război Mondial. Fundata era aşezată chiar pe graniţa dintre Imperiul Austro-Ungar şi Ţara Românească, iar oamenii ajunseseră să aibă casa într-o ţară şi grajdul în alta. De câteva ori pe zi, treceau hotarul pentru a-şi hrăni animalele. Fundata a fost prima localitate eliberată de trupele militare române. Astfel, în luptele pentru Fundata, la 14 august 1916, colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea (adjunctul comandantului Regimentului 30 Infanterie „Muscel“) a trecut graniţa cu trupele sale şi a fost ucis. Alte câteva zeci de soldaţi au pierit în bătăliile pentru eliberarea Fundatei.
„Ştiu de la socrii mei poveştile de atunci cu graniţa. Jumătate din localitate era în Austro-Ungaria, iar jumătate – în Ţara Românească. Erau oameni care aveau casa într-o ţară şi grajdul în alta. Chiar pe lângă proprietatea moştenită de la socri, prin pădure, trecea graniţa. Când se duce zăpada şi se poate ajunge acolo, se pot încă vedea tranşeele şi ruinele rămase. Oamenii au avut greutăţi mari la acea vreme. Aici, la Fundata, se vorbea româneşte şi s-a încercat maghiarizarea cu forţa. Oamenii nu au vrut însă să înveţe ungureşte şi, chiar dacă le era frică, tot româneşte vorbeau. Mulţi au murit în război în timp ce au luptat pentru eliberarea localităţii. Nu se ştie nici acum exact câţi soldaţi au pierit“, povesteşte Aurica Stoian, o localnică în vârstă de 70 de ani.
Festival de reconstituire istorică unic în ţară
Astăzi, în curtea dispensarului, care acum 100 de ani, a fost clădirea vămii şi marca graniţa, este ridicat un monument străjuit de două tunuri, în cinstea eroilor căzuţi în luptă. Tot în memoria eroilor, la Fundata, se organizează anual un Festival de Reconstituire Istorică în care este pusă în scenă bătălia care a readus Fundata în întregime pe harta României. La Festival, organizat în fiecare an, în luna august, vin pasionaţi din toată Europa, se costumează cu uniforme din Primul Război Mondial şi au în dotare arme vechi de peste 100 de ani. Soldaţii de ocazie trăiesc două zile ca în război: fac instrucţie, gătesc la cazan, mănâncă şi dorm împreună în corturi. Pe unul dintre dealurile din Fundata se dă bătălia la care asistă fascinaţi şi mulţi turişti.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Drăguş, Satul Zmeilor de la poalele Făgăraşului
Se încarcă comentariile...
